Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE a trecut ieri în revistă subiectele importante dezbătute în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Bugetul Uniunii, politicile agricole şi de coeziune, raportul Comisiei Europene asupra MCV-ului pe Justiţie, dar şi raportul de ţară ce urmează a fi făcut public de oficialii europeni săptămâna viitoare, sunt subiecte care ţin prima pagină a ziarelor europene şi nu numai. De modul în care aceste subiecte vor fi gestionate depinde viitorul Uniunii Europene. Iar Europa nu poate fi puternică fără UE.
De mai multă vreme, europarlamentarii dezbat structura bugetului Uniunii Europene pentru 2018, conturându-se ideea prezentării acestuia în luna mai, iar după urmează negocierile pe fiecare politică europeană în parte. Toate discuţiile şi negocirile se fac cu tot ceea ce înseamnă Brexit şi mai ales ce urmează după Brexit. “Au început discuţiile şi consultările pe viitorul buget al Uniunii Europene, un lucru extrem de important. Este clar că s-a conturat ideea că se va prezenta în luna mai. Asta înseamnă că imediat după, adică în iunie, vor fi prezentate toate politicile, adică, noile regulamente pentru politicile europen. De ce vă spun că este foarte important ?! Păi dacă nu reuşim în maxim un an de zile, pentru că deja din aprilie 2019 se intră în campania pentru alegerile europarlamentare, adică, vom avea chiar mai puţin de un an la dispoziţie, să avem buget şi politici europene, adică, dacă oamenii nu vor şti ce se întâmplă cu agricultura, cu coeziunea, cu transporturile, cu cercetarea va fi foarte greu în alegerile europene. Aceste alegeri vor fi la două luni după Brexit, martie – Brexit, mai – alegeri. Se vor da subiecte populiştilor, care vor spune că viitorul UE este neclar. Va fi o mare problemă pentru Uniune, iar Europa nu poate să traiască în viitor decât prin Uniune”, a subliniat deputatul european.
“Fermierul activ”
România este interesată mai ales de agricultură şi coeziune. Se discută mult despre subvenţii, despre terenul nelucrat , dar şi despre programme noi de încurajarea producţiei agricole şi nu numai. Însă Uniunea condiţionează ambsolut tot prin respectarea valorilor europene şi a ceea ce implică stat de drept. “Pe noi ne interesează în primul rând agricultura şi coeziunea. Pe 4 decembrie a.c avem o consultare cu toate partidele din PPE pe documentele pe care le-am elaborat până acum, consultare pe care o voi şi conduce. Se mişcă lucrurile şi la nivelul Comisiei Europene, săptămâna aceasta am avut o întâlnire şi cu comisarul pe Agricultură, Phil Hogan şi ne-a spus în mare ce va prezenta pe 29 noiembrie ca viitoare politică pe agricultură. Pe agricultură vă pot spune la ce mă aştept să fie în aceea comunicare. Se continuă plăţile directe, însă la insistenţe noastre, pentru că l-am avut pe Hogan invitat de două ori la întâlnirile PPE-ului, pentru a încerca să ajungem la o poziţie comună, va fi în mod cert şi o propunere clară de convergenţă a plăţilor directe. Adică, de micşorare a diferenţei care este acum foarte mare între media pieţelor din statele din est şi din statele din vest. Lucrurile sunt foarte clare, la noi aproape 200 de euro, în alte state chiar 500 de euro. Ceea ce va fi foarte bine pentru agricultor. Se va încerca bineînţeles o convergenţă astfel încât să nu se strice acum echilibrul care este pe piaţa internă agricolă. Vor fi simplificări inclusiv birocratice, se va utiliza tehnologia modernă, adică se va utiliza tehnologia prin satelit. Şi sper să vină şi cu o definiţie clară pentru “Fermierul activ”. Pentru mine “Fermierul activ” înseamnă proprietarul unui teren care produce. Foarte simplă definiţie şi este foarte importantă în contextual discuţiilor despre terenuri, care sunt cumpărate de cetăţeni europeni, toate aceste terenuri, majoritatea dintre ele au fost cumpărate pentru subvenţii. În felul acesta poţi să şi stopezi vânzarea de terenuri, dar poţi să şi încurajezi producţia agricolă. Va fi o limitare, pe undeva la 100.000 de euro, adică, un proprietar să nu primească mai mult de această sumă. Şi în politica agricolă, în Pilonul II, cel de dezvoltare vor fi nişte condiţionalităţii în ceea ce priveşte statul de drept şi respectarea valorilor europene şi aceleaşi condiţii le vom întâlni şi la politica de coeziune”, a mai explicat Marian Jean Marinescu.
Emoţii pentru România…vine raportul de ţară
Urmează zile cu mari emoţii pentru România. Săptămâna viitoare se vor publica recomandările de ţară şi va trebui să le aşteptăm cu ceva îngrijorare. Este vorba de recomandările privind stabilitatea macroeconomică, deficit, inflaţie şi toţi ceilalţi indicatori. “Se merge din ce în ce mai mult pe această condiţionare şi sunt din ce în ce mai multe state care cer respectarea statului de drept şi respectarea valorilor europene. Şi dacă ţinem cont că până acum au fost vreo 3 rezoluţii despre Ungaria în Parlamentul European şi la una dintre ele a fost un paragraf care a cerut aplicarea articolul 7, care înseamnă suspendare votului şi blocarea statului respectiv. Nu a trecut amendamentul în Parlament şi PPE nu a votat, dar nu se ştie ce se întâmplă în perioada următoare. Săptămâna aceasta, la Strasbourg, am votat o rezoluţie privind Polonia, cu nişte avertismente foarte clare, în ceea ce priveşte statul de drept, cu tot ce se întâmplă acolo. Şi vreau să vă spun că rezoluţia a trecut foarte repede. Deputaţii polonezi din grupul nostru nu au insistat prea mult, toţi se gândesc la ţara lor, dar până la urmă există o limită care nu poate fi depăşită. România, din păcate se îndreaptă cu paşi mari către ceea ce se întâmplă în aceste ţări. Te uiţi şi vezi ceea ce se întâmplă cu legile justiţiei, vezi cum se dublează preţurile la autostrăzi peste noapte. Este evident că lucrurile nu merg bine şi se îndreaptă către o direcţie care ar putea să oblige instituţiile europene să intervină. Tot săptămâna aceasta a apărut raportul Comisiei Europene pe MCV. De data asta sunt lucruri foarte dure. Sunt mirat să constat că un ministru al Justiţie spune că raportul este pozitiv, nu ştiu am o senzaţie că nu sunt la mine acasă. Este o situaţie care nu cred că ne poate aduce ceva pozitiv. Săptămâna aceasta am avut discuţii cu doi comisari, săptămâna viitoare o să am discuţii cu aţi doi comisari şi vă spun că situaţia este gravă. Ce se întâmplă acum, cu acest MCV, cu toate măsurile luate de Guvern, cu modificările Codului Fiscal alungă investitorii şi o ţară fără investitori şi fără investiţii nu poate să dea înainte. Dacă ne uităm la ultima rectficare, au ajuns să rectifice pe plus tăind de la investiţii, nu de la costurile administraţie. Şi acest lucru se va vedea…Nu înţeleg de ce trebuie să produci o adevărată debandată cu trecerea acestor contribuţii de la angajator la angajat”, a spus vicepreşedintele grupului PPE din PE.
Cooperare în domeniul apărării – PESCO
După lungi dezbateri, 23 de state, membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au căzut de acord în ceea ce priveşte alianţa militară PESCO. “Tot în această săptămână s-a întâmplat şi un lucru pozitiv. S-a constituit o cooperate structurată, permanent pentru apărare denumită PESCO. Este un lucru extraodinar după părerea mea, apărarea fiind meu un subiect dezbătut de statele membre. În această structură fac parte 23 de state, sperăm să vină şi celelalte, care încă se mai gândesc. Este un pas înainte către o Uniune şi mai integrate. Securitatea esze foarte importantă. La prima vedere să măreşti bugetul pentru apărare la 2% este o pierdere pentru cetăţeni, dar cu ce vine UE, cu achiziţii în comun şi cu cercetare în comun şi cu forte comune, asta înseamnă micşorare de buget. Lucrurile vor merge în aceeaşi direcţie şi vor costa mai puţin, pe lângă faptul că pot asigura o securitate mai mare Europei şi mai ales cetăţeanului. Dacă mă întrebaţi acum cinci ani dacă se poate înfiinţa o astfel de structură aş fi răspuns nu şi asta din două motive. Primul era Marea Britanie care s-a împotrivit tot timpul şi al doilea motiv era situaţia generală, idea că apărarea e ceva doar de ordin national”, a precizat europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
