Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au menţionat duminică, 23 octombrie a.c., că „un acord larg este proiectat pentru consolidarea Fondului European de Stabilitate (FESF)”, în scopul găsirii unui răspuns la criza datoriilor, care zguduie zona euro. Liderii europeni s-au reunit, duminică, în summit-ul de la Bruxelles, înaintea altei reuniuni, programate miercuri. „Nu va fi nici o decizie astăzi, doar preparative importante înaintea zilei de miercuri”, a avertizat Angela Merkel. „Determinarea noastră este totală pentru găsirea unor răspunsuri comune, ambiţioase şi durabile la toate problemele cu care ne confruntăm”, a adăugat Nicolas Sarkozy. De fapt, se caută evitarea contagiunii crizei datoriilor, în Spania şi Italia. Cancelarul german a cerut Romei reducerea de o „manieră credibilă”, a datoriei sale, care atinge 120% din PIB. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a afirmat că „subiectul este de o complexitate tehnică considerabilă”. Este nevoie de mulţi bani şi din partea altor parteneri decât statele europene, cu care să se ajungă la un acord pe bază de voluntariat, cuprinzând cele 17 ţări ale zonei euro şi toate instituţiile financiare mondiale. „Miniştrii europeni de Finanţe au luat în considerare, sâmbătă, două modele, ambele neînglobând Banca Central Europeană, deoarece tratatele europene nu permit acest lucru”, s-a confesat Angela Merkel. Se vorbeşte de o înfrângere pentru Franţa, deoarece Parisul a militat activ, iniţial, în favoarea implicării institutului monetar din Frankfurt. Ideea era de transformare a fondului în bancă, astfel încât să se poată împrumuta de la BCE. Numai că Nicolas Sarkozy a asigurat că „BCE este independentă”. „Aceasta nu este a şefilor de stat şi de guvern, încât aceştia să poată da instrucţiuni BCE, dar nici o soluţie nu este viabilă fără susţinerea instituţiilor europene”. Într-o altă ordine de idei, s-a subliniat că cei doi lideri europeni au ajuns la un consens în privinţa recapitalizării băncilor. Răspunsul european la criză se doreşte în trei timpi: stabilizarea Greciei supraîndatorate; acceptarea de pierderi de cel puţin 50% de către băncile creditoare şi recapitalizarea în contrapartidă, prin multiplicarea puterii de foc a FESF, pentru protejarea zonei euro. Presa britanică, Daily Telegraph şi The Guardian, citând surse diplomatice, evocă o altercaţie care ar fi avut loc duminică între Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron. „Ne-am săturat să vă auzim că ne tot criticaţi şi ne spuneţi ce trebuie să facem”, ar fi spus preşedintele francez. „Detestaţi euro, nu doriţi să vă alăturaţi şi acum aveţi ingerinţe în reuniunile noastre”. Numai că David Cameron se confruntă, la rândul lui, cu o frondă în sânul propriului partid, cu ocazia dezbaterilor parlamentare privind organizarea unui referendum apropo de apartenenţa Marii Britanii la UE. Liderii europeni reuniţi duminică, la summit-ul de la Bruxelles, l-au nominalizat pe preşedintele UE, Herman van Rompuy, pentru a prezida şi reuniunile şefilor de stat şi de guvern din zona euro. Iar aceste reuniuni, ale celor 17 ţări, au căpătat o importanţă aparte la nivelul UE, din cauza crizei datoriilor suverane şi a Greciei. Nemulţumirile sunt, oricum, în creştere şi statele care nu sunt membre ale zonei euro, printre care şi marea Britanie, se plâng de faptul că statele care utilizează moneda comună iau decizii fără a le mai consulta.
