Pe fondul unei crize a forţei de muncă şi a limitelor manifestate de modelul economic practicat de România, presiunea pe angajaţi a crescut semnificativ, aceştia fiind nevoiţi să efectueze ore suplimentare, uneori neplătite, pentru a-şi menţine locul de muncă. Efectele muncii suplimentare se resimt direct în sănătatea fizică şi psihică a salariatului. Lipsa contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi/sau a Contractului Colectiv de Munca la nivel Sectorial, îngrădirea accesului la grevă sau stabilirea normelor de muncă exclusiv de către angajator reprezintă doar câteva dintre variabilele ce constituie parte integrantă în asa–zisul proces de flexibilizare a relaţiilor industriale, proces realizat în anul 2011 prin apariţia legii dialogului social şi prin modificările aduse la codul muncii.
Confruntându-ne cu o situaţie în care numărul de ore suplimentare a crescut galopant în ultimii 3 ani, Federaţia Sindicatelor Libere din România în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical şi Friedrich Ebert Stiftung Romania au realizat un studiul Orele suplimentare sau drumul către burnout. Acesta a fost realizat în mai multe companii din sectoare precum construcţii nave, auto sau textile, principalul obiectiv fiind identificarea impactului orelor suplimentare asupra vieţii profesionale şi de familie ale angajaţilor. Studiul a fost realizat prin colectarea mai multor date privind orele suplimentare de lucru în relaţie cu aspecte ale vieţii, pe plan personal, familial şi profesional procedându-se la utilizarea de metode cantitative cât şi calitative.
Câteva din concluziile studiului sunt următoarele:
- Expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influenţează negativ angajaţii prin acumularea oboselii şi epuizarea energiei ceea ce poate influenţa atât sănătatea (probleme cardiace, depresie) lor cât şi cea a colegilor de muncă (accidente). Riscurile ca un angajat expus unui program suplimentar să devină epuizat sunt cu 127% mai mari decât cei care nu lucrează în plus.
- Orele suplimentare afectează viaţa personală şi familială a individului prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie şi implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 109% mai mare pentru persoanele care lucrează suplimentar faţă de cele care nu au un astfel de program să nu fie satisfăcuţi cu viaţa în familie.
- Comportamentul dependent, un alt efect al expunerii prelungite la locul de muncă, se soldează cu izolarea individului faţă de ceilalţi şi neglijenţa propriei sănătăţi ceea ce duce la un stil de viaţă precar. Probabilitatea ca un angajat să dezvolte un astfel de comportament este cu 96% mai mare pentru cei care lucrează suplimentar.
- Satisfacţia în muncă este scăzută în rândul persoanelor cu program prelungit la locul de muncă. Probabilitatea ca un angajat care lucrează peste program să nu fie satisfăcut la locul de muncă este cu 63% mai mare decât cei care nu au ore suplimentare.
- Efectele expunerii angajaţilor la activitatea de muncă suplimentară activează un lanţ întreg de efecte adverse în urma insatisfacţiei cu munca şi familia, epuizării profesionale, adicţiei faţă de muncă şi stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă şi suicid.
- Orele prelungite la locul de muncă influenţează numărul de concedii medicale ceea ce scade productivitatea cu 20.86% pe sectoarele industriale (auto şi construcţii nave) şi textile.
Prezentarea concluziilor şi dezbaterea pe marginea rezultatelor studiului se vor realiza în data de 15 noiembrie, orele 10-13.00, la Palatul Parlamentului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, intrarea S1 etaj PM, corp B4, camera 23, eveniment la care au fost invitaţi reprezentanţi ai guvernului, deputaţi responsabili cu reglementarea sistemului de relaţii industriale, reprezentanţi ai mediului sindical şi ai societăţii civile.
Marin Florian
Preşedinte FSLR
