Liderul celei mai puternice alianţe militare din lume, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vizitat, ieri, Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova. Un moment istoric pentru municipiu, comparabil poate doar cu prezenţa în Bănie a preşedintelui francez Charles de Gaulle în 1968 sau cea a lui Robert McNamara, preşedintele Băncii Mondiale la vremea aceea, la Dăbuleni, în 1979. Însoţit de preşedintele Klaus Iohannis, de ministrul Apărării, Mihai Fifor, şi de şeful Statului Major General al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, secretarul general al NATO a mulţumit din nou României pentru modul în care se implică în activităţile Alianţei şi a subliniat că NATO este o organizaţie puternică şi unită, fapt ce se i se datorează şi armatei române. La rândul său, Klaus Iohannis a arătat că angajamentul României de a găzdui Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est dovedeşte preocupare şi implicare din partea ţării noastre pentru creşterea nivelului de securitate în întreaga regiune a Mării Negre. Tot ieri, Jens Stoltenberg a participat, la Palatul Parlamentului, în Bucureşti, la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.
Zi importantă, ieri, pentru România, fiind gazda Adunării Parlamentare, dar mai ales o zi istorică pentru Craiova, unde s-a constituit în mod oficial una dintre cele mai puternice structuri NATO – Brigada Multinaţională Sud-Est. Adunarea Parlamentară a NATO a reunit 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de ţări membre NATO, delegaţi din cele 12 ţări asociate, din ţările cu statut de membri asociaţi mediteraneeni şi observatori parlamentari. Prezent la acest eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianţa Nord-Atlantică se adaptează la noile provocări de securitate din lume, intensificând prezenţa în Europa de Est, în sudul Europei, contracarând ameninţările hibride şi cibernetice. „Ne adaptăm la noul mediu de securitate, la noile provocări şi riscuri de securitate. În acest context, extindem prezenţa spre estul Alianţei, intensificăm reacţiile la ameninţările din sud. Intensificăm măsurile de contracarare a ameninţărilor hibride şi cibernetice. Intensificăm susţinerea partenerilor. Aducem cooperarea cu Uniunea Europeană la un nou nivel”, a precizat înaltul oficial al NATO.
„Este foarte bine că UE îşi dezvoltă un sistem de apărare”
Pe de altă parte, Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, secretarul general Jens Stoltenberg cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece. Tot la Bucureşti, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a atras atenţia că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice. „Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa a solicitat acest lucru de mult timp. Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO. Este vorba chiar şi de capabilităţile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieşirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilităţile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susţinem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO”, a insistat Jens Stoltenberg.
„Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării”
Înaltul oficial NATO a vorbit despre vizitele pe care le-a întreprins la unităţile militare multinaţionale create în partea de est a Alianţei, dar şi despre importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic „incert”. „Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Pe de altă parte, aceste unităţi militare le-am văzut în acţiune. Am discutat cu trupele şi comandanţii, în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Grupurile de luptă sunt deplin operaţionale. Transmitem mesajul clar că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Sigur că nu am consolidat prezenţa doar în nord-estul Alianţei. Am consolidat-o şi în sud-est. Aici, în România, brigada multinaţională NATO este deplin operaţională”, a mai spus Jens Stoltenberg.
Irak 2002, momentul-cheie în istoria militarilor craioveni
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit la Craiova despre unul dintre cele mai importante momente şi anume prima misiune într-un teatru de operaţiuni, din Irak, în 2002. „Dumneavoastră aţi contribuit la pregătirea armatelor în numeroase ţări şi aţi crescut capacitatea acestora de a lucra împreună. Apreciem nivelul de pregătire pe care soldaţii români l-au atins în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Kosovo. Scorpionii Roşii au fost printre primele unităţi NATO dislocate în Irak în 2002, dar multe alte state au trupe dislocate, de asemenea. Zece state aliate s-au obligat să contribuie cu forte în cadrul acestei Brigăzi. Polonia a dislocate o companie, dar şi Canada, Portugalia şi Spania au contribuit. NATO este o Alianţă Transatlantică unită într-un scop comun. Acesta este motivul pentru care vă aflaţi aici. NATO are cei mai buni militari, bărbaţi şi femei. Vă felicit pentru curajul, profesionalismul şi implicarea dumneavoastră”, a subliniat Stoltenberg, la Craiova. Secretarul general NATO şi-a mai exprimat preocuparea şi în legătură cu recentele atacuri cibernetice care au vizat Letonia. „Sunt foarte preocupat. Am consolidat apărarea statelor membre şi cooperăm în domeniul tehnologiei pentru acoperirea vulnerabilităţilor reţelelor”, a insistat Stoltenberg.
NATO nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Rusia
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, afirmând că diferenţele dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară. „Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”, a subliniat Klaus Iohannis . Şeful statului a mai spus că Alianţa nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Rusia, afirmând că în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul. „Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”, a precizat preşedintele României.
Solidaritate şi unitate
La Craiova, Klaus Iohannis a vorbit despre importanţa momentului, despre semnificaţia acestuia. Şi anume constituirea Brigăzii Multinaţionale NATO Sud-Est, care va fi operaţională până la finalul anului viitor. „Mă bucur că, în timpul relativ scurt care a trecut de la adoptarea deciziei de constituire a acestei structuri NATO în România, s-au înregistrat progrese importante, apreciate ca atare la nivel aliat. Am încredere că ne vom respecta în continuare angajamentele asumate în această privinţă astfel încât, la sfârşitul anului viitor, să realizăm capacitatea totală a comandamentului Brigăzii Multinaţionale Sud-Est. În paralel, vom participa în continuare la prezenţa NATO din Polonia, în cadrul structurii conduse de SUA, precum şi la Misiunea Resolute Support din Afganistan. Suntem şi vom rămâne parte a efortului NATO de îmbunătăţire a securităţii regionale şi globale printr-o abordare multidirecţională. Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale ţării noastre decis de şefii de stat şi de guvern la Summitul NATO de la Varşovia în anul 2016 pentru întărirea securităţii în regiune. Conjugând efortul României, al aliaţilor şi al NATO ca organizaţie, această structură reprezintă expresia principiilor care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice – solidaritatea şi unitatea. Ne aflăm în plin proces de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a NATO în Flancul estic al Alianţei. Faptul că România găzduieşte Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est indică gradul înalt de preocupare şi implicare a ţării noastre pentru creşterea nivelului de securitate, nu doar în ţara noastră, ci în întreaga regiune a Mării Negre. Pentru noi rolul de furnizor de securitate şi stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care, odată realizat, ne propunem să-l consolidăm şi să-l adaptăm evoluţiilor regionale şi globale”, a subliniat şeful statului.
„Am încredere că vom merge în continuare”
Preşedintele României a amintit şi de pericolul ameninţărilor cibernetice şi tot la Craiova a atras atenţia asupra a ceea ce înseamnă NATO şi anume solidaritate. „Ameninţările cibernetice şi hibride cresc în relevanţă şi alimentează caracterul de incertitudine al caracterului actual. Faptul că România găzduieşte acest eveniment arată implicarea ţării noastre pentru creşterea nivelului de securitate în toată regiunea Mării Negre. Pentru noi, acest obiectiv odată făcut ne propunem să-l adaptăm. NATO înseamnă solidaritate şi unitate, iar participarea celorlalte state membre NATO respectă fidel acest principiu. Mulţumesc statelor aliate care participă la acest efort comun”, a mai spus şefului statului. „Sunt convins că militarii străini din ţara noastră vor aprecia ospitalitatea noastră şi vor colabora excelent cu partenerii români. S-au înregistrat progrese importante apreciate ca atare la nivel de aliaţi. Am încredere că vom merge în continuare. Suntem şi vom rămâne parte a efortului NATO de îmbunătăţire a securităţii regionale şi globale printr-o abordare multidirecţională”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele României a amintit şi de inaugurarea sediului Unităţii NATO pentru Integrarea Forţelor la Bucureşti, ca prim comandament al Alianţei Nord-Atlantice înfiinţat pe teritoriul naţional în contextul implementării Planului de Reacţie Rapidă al NATO, aprobat în anul 2014 la Summitul din Ţara Galilor, precum şi înfiinţarea şi activarea Comandamentului de Divizie Sud-Est din Bucureşti, din 2015, iar un an mai târziu, inaugurarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.
***
Adunarea Parlamentară a NATO, reunită în plen la Bucureşti, şi-a ales, ieri, conducerea – preşedintele şi cinci vicepreşedinţi pentru un mandat de un an. Paolo Alli (Italia), preşedintele al AP NATO, şi vicepreşedinţii Metin Lutfi Baydar (Turcia), Joseph A. Day (Canada), Rasa Jukneviciene (Lituania) şi Lordul Campbell (Marea Britanie) au fost realeşi pentru un nou mandat. De asemenea, Vitalino Canas (Portugalia) a fost ales ca vicepreşedinte. În AP NATO, preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi aleşi pentru cel mult două mandate de câte un an. Trezorierul AP NATO, Marc Angel (Luxemburg), a fost reales în funcţie, pentru încă un mandat de doi ani. Sesiunea următoare a AP NATO va avea loc în mai 2018, în Polonia, la Varşovia.
MARGA BULUGEAN şi RADU ILICEANU
