Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova a fost gazdă, ieri, a unui eveniment important . În perioada 6 – 7 octombrie, în Cetatea Băniei are loc Conferinţa Internaţională Bienală „Sistemul juridic, între stabilitate şi reformă”. Pe lîngă reprezentanţi de marcă prezenţi la manifestări, care au susţinut prelegeri, a avut loc şi un moment emoţionant: decernarea titlului de Doctor „Honoris Causa” prof.univ.dr. Tudorel Toader, actualul ministru al justiţiei.
Manifestări demne de oferirea unui titlu academic – Doctor „Honoris Causa”, ieri , la Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova. „Aula Magna” a instituţiei de învăţământ superior a fost arhiplină, la decernarea distincţiei respective prof.univ.dr. Tudorel Toader, actualul ministru al justiţiei. În deschiderea şedinţei, a luat cuvântul prof univ.dr. Sevastian Cercel, decanul Facultăţii de Drept: „Sunt momente deosebite pentru noi, de care suntem mândri. În luna octombrie, au fost, de-a lungul anilor, mai multe evenimente de importanţă, şi amintesc anul 2011, când a fost adoptat noul Cod Civil, iar, venind în istorie, în 1817, a fost adoptat prima reglementare juridică, aşa numitul „Cod Calimac”, cel care a pus bazele legislaţiei civile. De aceea am ţinut să organizăm aceste manifestări, iar pentru momentele de astăzi va vorbi domnul rector al Universităţii din Craiova, prof.univ.dr. Cezar Ionuţ Spînu”. Acesta a precizat: „Suntem onoraţi să acordăm acest titlu domnului Tudorel Toader, un prieten al Craiovei şi al mediului academic din acest municipiu, cu atât mai mult cu cât suntem în anul aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Craiova ”.
„Laudaţio” a fost susţinut de prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor: „Este o plăcere să prezint una dintre cele mai importante figuri ale Dreptului românesc contemporan, iar rigoarea sa se vede din anii de studiu liceal, la matematică – fizică, la Focşani. Domnul profesor poate să facă saltul de la un stat care este stăpân la cel care este un servitor al cetăţeanului”. Redăm o parte din activitatea domnului Tudorel Toader, una foarte amplă, care îi atestă meritele. După absovirea liceului, la Focşani, a urmat cursurile celei mai vechi Facultăţi de Drept din România, cea a Universităţii „Alexandru Iona Cuza” din Iaşi, obţinând titlul de Doctor în Ştiinţe juridice, sub îndrumarea venerabilului prof. Grigore Th. Theodoru, cu teza „Partea vătămată prin infracţiune şi rolul ei în procesul penal”. A parcurs toate treptele carierei academice, de la asistent universitar până la rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (în prezent suspendat, pe perioada exercitării mandatului de ministru al justiţiei), iar între 2006 – 2016 a fost judecător la Curtea Constituţională, fiind unul dintre cei mai buni specialişti în Dreptul constituţional. Contribuţiile sale la domeniile de cercetare în ştiinţa dreptului au imprimat soluţii de doctrină în succesiunea Codurilor penale şi în evoluţia normativă în materie penală. În lucrările prezentate, dreptul penal este în mod constant supus unei analize prin filtre specifice: jurisprudenţa CEDO şi cea a Curţii Constituţionale.
O prelegere academică, de drept constituţional
Conform normelor academice, după ce primeşte un titlu de Doctor „Honoris Causa”, acesta trebuie să susţină şi o prelegere. Aşa s-a întâmplat şi ieri, iar Tudorel Toader a făcut, pe undeva excepţie. A venit, la pupitru, cu un material amplu, întins pe mai multe pagini, dar nu a citit din ele, vorbind liber şi succint: „Sunt onorat pentru acest titlu şi vreau să vă spun că sunt ca acasă, aici, în inima Olteniei. Dacă distanţa, pe hartă este foarte mare între Iaşi şi Craiova, în colaborarea noastră aceasta este inexistentă. În ceea ce priveşte prelegerea, nu vreau să vă ţin foarte mult, dar voi puncta câteva repere. Titlul acestei lucrări ale mele este „Echilibrul puterilor în structura statului de drept”. Totul vine din experienţa judecătorului constituţional şi cea pe care am căpătat-o de când sunt ministru. Necesitatea controlului puterilor, astfel încât să fie echilibru între legislativ – executiv – judecătoresc este pregnantă. Trebuie respect faţă de valorile constituţionale. Puterile statului de drept se află în echilibru, se controlează reciproc, pentru a nu exista tendinţa uneia de a le controla pe celelalte. Tindem cu toţii spre standarde internaţionale şi este nevoie de un reglaj fin între cele trei puteri”. Acesta a vorbit şi de experienţa de la Curtea Constituţională: „Am avut, de-a lungul timpului, 35 de sesizări privind conflicte constituţionale, cele mai multe pozitive, şi exemplele sunt foarte multe. Ca regulă generală, pot spune că, în Româniaputerile sunt în echilibru, îşi respectă competenţele, iar acolo unde sunt divergenţe, Curtea Constituţională, când este sesizată, intervine”.
