Independenţă? Conflict prelungit cu Madridul? Oricum incertitudinea crescândă planează asupra Cataloniei, după referendumul nelegitim de duminică, tuşat de violenţele poliţiei în care independentiştii regiunii spaniole au obţinut 90% din sufragii, potrivit guvernului separatist catalan. 60% dintre alegători s-au abţinut la vot. Şi acum? Declaraţia de independenţă anunţată pentru mâine, suspendarea autonomiei, cum prevede constituţia ţării, arestarea preşedintelui Cataloniei cum se clamează? Oricare din aceste teze devine posibilă. Organizarea scrutinului a fost nelegală. Legea catalană, în temeiul căreia s-a organizat, violează nu mai puţin de opt articole ale constituţiei spaniole. Urnele au fost neasigurate, buletinele tipărite iniţial au fost confiscate, dar au fost tipărite altele în Franţa. Nu puţini alegători au votat de mai multe ori, unii veniţi special de la Madrid. Legalitatea a fost cu desăvârşire desconsiderată. Şi acum? Teoretic, potrivit legii privind organizarea referendumului, dată de parlamentul catalan la 6 septembrie, nefiind prevăzut niciun prag de participare, dacă un singur vot „DA” este peste voturile „NU” se declară independenţa. Din punctul de vedere al guvernului catalan, condiţiile de desfăşurare a scrutinului au fost îndeplinite. Repetăm: participarea a fost de 42,3%. Partidul Popular (conservator) aflat la guvernare în Spania a cerut suspendarea autonomiei Cataloniei, invocând articolul 155 din Constituţie. Conservatorii sunt însă fragili în Parlamentul de la Madrid şi ar avea nevoie de susţinerea socialiştilor (PSOE) şi centriştilor (Ciudadanos). Guvernul poate cere arestarea lui Carles Puigdemont, preşedintele Cataloniei, pentru un cumul de fapte, şi de ce nu, alegeri anticipate. Independentiştii nu au mare lucru de făcut. Mişcarea lor este bine structurată în regiune. Controlează transportul în comun, care va intra în grevă generală astăzi, paralizând Barcelona. Se aşteaptă decizia PSOE şi iată de ce. Pentru o moţiune de cenzură contra guvernului Mariano Rajoy este nevoie de votul lor. PSOE se opune conservatorilor (PP) dar, în acelaşi timp, apără unitatea Spaniei. Şi iată cum se ajunge la o luptă pentru puterea politică. PP vrea să se menţină la guvernare, independentiştii vor să guverneze Catalonia, extrema stângă vrea să înlocuiască PSOE pe scena politică. Dacă guvernul condus de Mariano Rajoy cade, societatea spaniolă se destabilizează. Cum spuneam, Catalonia intră în grevă clamând dreptul la independenţă şi denunţând violenţele poliţiei. Guvernul de la Madrid vorbeşte de manipularea maselor. Carles Puigdemont a cerut, ieri, o mediere internaţională a conflictului. Nu este luat în seamă. Parisul şi Berlinul şi-au exprimat deja susţinerea pentru o Spanie unită, iar Parlamentul European va dezbate mâine situaţia din Catalonia. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti a anunţat că regretă incidentele de duminică, generate ca urmare a nerespectării ordinii constituţionale a Spaniei, şi reafirmă sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări.