Marş cu torţe, inspirat din scenografia Ku Klux Klan, garnisit cu sloganuri rasiste şi naziste, şi asta unde? La Charlottesville, în statul Virginia din SUA. Un ultraconservator, simpatizant neonazist, James Fields, a intrat cu autoturismul într-un grup de militanţi antirasişti, ucigând o tânără femeie de 32 de ani şi rănind 19 persoane. Cine procedează astfel în Europa? Răspunsul îl ştim. Incidentele de la Charlottesville sunt descumpănitoare, prin extremismul lor, prin agenda lor totalitară. Şi geneza violenţelor derapate în drama de sâmbătă. 12 august a.c., este legată de figura generalului Rober Edouard Lee (1807-1870). După 1924 statuia generalului Lee a dominat grădina Emancipation Park, din Charlottesville, fost Lee Park, a scris New York Times. Acest fost militar, veritabilă încarnare a supremaţiei albilor, a condus trupele Confederaţiei statelor sclavagiste în timpul războiului de secesiune dintre 1861 şi 1865. Angajamentul său, în favoarea sclaviei, a atras adeziunea a numeroşi neonazişti şi asimilaţi. În februarie a.c., decizia municipalităţii de a retrage statuia în urma unui referendum a aprins spiriritele. Grupuri radicale rasiste şi antisemite, s-au adunat pentru a protesta. La 8 iulie a.c., zeci de membri ai Ku Klux Klan s-au reunit în oraş. Istoria acestui militar a rămas multă vreme opacă, deşi într-o scrisoare către soţia sa, în 1856, transcrisă de The Atlantic, el scria că sclavia este un „rău moral şi politic”. În plan militar calităţile sale de strateg au fost demonetizate de mulţi istorici, incompetenţa sa fiind ilustrată, în cursul bătăliei de la Gettysburg, în care a pierdut 6.000 de oameni. În 1975 generalul Lee a fost reabilitat de însuşi preşedintele Gerald Ford, care i-a adus omagiu pentru rolul său în reunificarea Statelor Unite după războiul de secesiune. Oricum, sâmbătă, ofiţeri de poliţie au refuzat să intervină în ciocnirile care aveau loc pe străzile de lângă una din venerabilele universităţi americane. Luni, 14 august, în cursul unei conferinţe de presă, după două zile de polemică, preşedintele Donald Trump a declarat că rasismul este rău şi a criticat pe toţi aceia care propăvăduiesc supremaţia albilor, KKK şi neonazismul. Cam târziu. Fiindcă adunări de protest au avut loc în numeroase localităţi ale ţării, iar la Durham, în Carolina de Nord, manifestanţii au doborât de pe soclu o statuie a Confederaţiei, omagiu al soldatului din tabăra rasistă şi sclavagistă a războiului de secesiune. Contramanifestaţiile antirasiste s-au înmulţit perturbând, ca niciodată, armonia socială americană.
