Din 19 iunie a.c., Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova are un nou manager: Remus-Bogdan Vlăsceanu. Al 5-lea în ultimii 5 ani, după ce din respectiva funcţie au plecat, rând pe rând, Alexandru Stuparu, Ana-Maria Constantinescu, Cosmin Ionuţ Dragoste şi Luiza Mitu.
Profesor, din anul 2010, la Universitatea din Craiova – Departamentul de Arte, unde conduce Catedra de Actorie-Film, Remus-Bogdan Vlăsceanu (40 de ani) nu se află la prima tentativă de a ocupa un post de manager: în primăvara lui 2012 l-a pierdut „la mustaţă” pe cel de la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri”, cu toate contestaţiile făcute. Și acum, ca şi atunci, a bătut tot la uşa municipalităţii – în subordinea căreia cele două instituţii se află –, de această dată sorţii fiindu-i favorabili lui şi nu contracandidatului Mihai Firică. De ce vrea să fie manager? „Este o provocare pentru mine. (…) Sunt pregătit datorită experienţei pe care o am”, a afirmat Vlăsceanu, ieri, într-o conferinţă de presă în care şi-a prezentat obiectivele manageriale.
„Mi-aş dori foarte mult să ieşim din uniforma aceasta culturală cu care ne-am obişnuit la Casa de Cultură”, a mai spus noul manager, referindu-se, după cum a explicat, la „o plafonare a acţiunilor culturale” de-aici. Remus Vlăsceanu susţine că marile confruntări pe care le are acum sunt cu deficitul de personal şi cu lipsa de vizibilitate a activităţii din cadrul instituţiei. „Eu, personal, de 12-15 zile de când sunt aici, nu am stat o clipă! Eu nu mai am timp de viaţă personală! Încontinuu sunt lucruri de rezolvat. Și din exterior pare că nu se întâmplă nimic!”, s-a plâns managerul. Nu doar munca asiduă va asigura, pare-se, reuşita demersurilor sale în mandatul de 5 ani pe care îl are. „Îmi doresc sfinţirea Casei de Cultură anual, pentru a spori bunul mers al activităţii şi curăţirea spirituală a acestui aşezământ cultural”, a mai spus Vlăsceanu în conferinţa de presă de ieri.
„Eu sunt pregătit pentru nivelul cultural care există astăzi în Europa”
Instituţie publică ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Local şi fiinţează în fosta casă a poetului Traian Demetrescu, Casa de Cultură s-a aflat, în ultima vreme, în centrul atenţiei şi datorită frecventelor schimbări la nivelul conducerii. Fapt cu atât mai curios cu cât este vorba despre o instituţie mică, în prezent având doar… şase angajaţi. După 13 ani în care a fost condusă de Alexandru Stuparu, a avut-o manager, pentru o vreme, din martie 2013, pe Ana-Maria Constantinescu. I-a urmat Cosmin Ionuţ Dragoste, lector la Facultatea de Litere din Craiova, care şi-a început, oficial, mandatul cu data de 1 februarie 2014 şi l-a încheiat, prin demisie, la 1 martie 2016. Interimatul a fost asigurat apoi de Luiza Mitu, care, la rându-i, şi-a înaintat demisia la începutul lunii decembrie 2016. Pentru o perioadă, funcţia a fost ocupată, tot interimar, de Monica Vlad, referent în cadrul instituţiei. Postul de manager al Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a fost scos din nou la concurs de municipalitate, disputându-şi-l Remus-Bogdan Vlăsceanu şi Mihai Firică. Notat cu 8,76, cel dintâi a fost declarat câştigător, contracandidatul său obţinând 7,01.
„Este o provocare pentru mine. N-am venit aici întâmplător. Am stat să mă gândesc dacă eu sunt pregătit să vin aici să iau decizii, să implementez o viziune personală pentru această comunitate. Și am ajuns la concluzia că da, trebuie să îmi asum această responsabilitate, pentru că sunt pregătit datorită experienţei pe care o am. Am avut activitate şi în sectorul privat, tot în domeniul cultural. Fiind profesor, împreună cu studenţii am organizat festivaluri, am obţinut fonduri… Eu sunt pregătit pentru nivelul cultural care există astăzi în Europa”, a afirmat, ieri, în cadrul conferinţei de presă, Remus Vlăsceanu, întrebat fiind de ce şi-a dorit funcţia.
Obiectivele manageriale se vor înnoitoare pentru instituţie
Ca orice nou manager, acesta şi-a expus obiectivele manageriale ca fiind înnoitoare şi de-a dreptul transformatoare pentru instituţia la a cărei conducere a ajuns. „Dorinţa mea şi a echipei, pe care îmi doresc să o formez în spiritul şi în strategia pe care eu am propus-o autorităţii locale, vizează crearea unui spaţiu de promovare şi formare cultural-artistică pentru întreaga societate doljeană – şi aici vorbim despre copii, tineri, maturi. După cum ştiţi, formatul nostru de organizare non-formală vine în întâmpinarea beneficiarilor de toate categoriile. Sesizările pe care le-am primit până acum arată faptul că strategia nu s-a axat foarte bine pe categorii de vârstă, de beneficiari, şi nici nu s-a făcut o analiză a barometrului cultural zonal, astfel încât să identificăm concret care sunt nevoile populaţiei din municipiul Craiova şi, de ce nu, din judeţul Dolj”, a afirmat acesta.
Îşi propune atragerea copiilor şi adolescenţilor spre actorie-film
Vlăsceanu îşi propune, după cum a declarat, să promoveze „artele aplicative, de scenografie, design, grafică, montaje artistice, modeling-ul, artizanatul, artele vizuale”. „Se vizează, prin complexitatea şi diversitatea tipurilor de evenimente, atragerea în special a copiilor. Doresc să le dezvolt latura creativă, prin înregistrarea de poveşti din dramaturgia naţională şi internaţională, în colaborare cu actori ai Teatrului Naţional Craiova, cu studenţi sau tineri absolvenţi ai Departamentului de Arte, prin exploatarea resurselor umane pe care le avem în oraş, în primul rând. Pe termen mediu, publicul tânăr – adolescenţii – este cooptat în programele Casei de Cultură axate pe ateliere de creaţie şi iniţiere în artele spectacolului”, a precizat noul manager. Acesta a anunţat organizarea unei mini-stagiuni de teatru independent şi teatru de improvizaţie, timp de trei zile, la sfârşit de septembrie – început de octombrie, şi a unor cursuri de actorie-film, susţinute şi de profesori cu notorietate din ţară. În plan este şi un festival de film, cu genericul „La calcan”, producţiile urmând să fie proiectate pe calcanele caselor din Centrul Vechi al Craiovei.
Noul manager s-a şi pus pe treabă, nemulţumit de vizibilitatea activităţii
Remus Vlăsceanu susţine că principalele probleme pe care le are de depăşit pentru început, din noua postură, sunt lipsa de vizibilitate a activităţii instituţiei şi deficitul de personal. „Mi-aş dori foarte mult să ieşim din uniforma aceasta culturală cu care ne-am obişnuit la Casa de Cultură”, a afirmat el, nefiind însă nici prea convingător, nici prea coerent în explicaţii. «Ca o opinie personală, dar şi în urma unui studiu pe care l-am făcut în rândul beneficiarilor direcţi, publicul se plânge că activitatea de până acum a Casei de Cultură a mers într-o singură direcţie şi anume o plafonare a acţiunilor culturale. Adică şezători literare, mici simpozioane, Galeria „Vollard” a oferit – în condiţii improprii, după părerea mea – un spaţiu pentru bunul mers al unor artişti. Am primit plângeri, ce să mai… Să vă spun sincer, am primit plângeri, pentru că spaţiile sunt improprii şi activităţile nu sunt notabile. Adică ei spun că nu înţeleg ce se întâmplă la Casa de Cultură. Deşi oamenii de aici muncesc», a afirmat Vlăsceanu.
În ce perioadă şi pe ce eşantion a fost făcut respectivul „studiu” nu ştim, cert este că, nemulţumit de percepţia publicului, noul manager s-a şi pus pe treabă. Cu atâta îndârjire încât aproape… a obosit: „Eu, personal, de 12-15 zile de când sunt aici, nu am stat o clipă! Eu nu mai am timp de viaţă personală! Încontinuu sunt lucruri de rezolvat. Și din exterior pare că nu se întâmplă nimic…”. Remus Vlăsceanu a mai afirmat că, pe viitor, va fi deschis „la orice proiect, dacă el este foarte bine structurat şi motivat”, dar şi foarte atent la pregătirea celor care vor presta servicii cultural-artistice pentru publicul Casei de Cultură.
6 angajaţi, 3 posturi scoase la concurs şi 1 jurist pe lista de aşteptare
O reală problemă rămâne însă deficitul de personal al instituţiei. Doar şase posturi figurează, în prezent, în organigramă: manager, contabil-şef, referent, economist, administrator şi îngrijitor. Ocuparea celor trei posturi de referent, scoase la concurs luna aceasta, va rezolva parţial această problemă, susţine Vlăsceanu, „dacă ne gândim la dorinţele pe care le avem şi la strategia pe care vrem să o implementăm”. „Simt nevoia unui personal calificat în domeniul juridic. Am aveam nevoie de un consultant, pentru că la noi colaborările şi contractele pe drepturi de autor sunt foarte variate şi mereu avem nevoie de acordul unui jurist. Evident că ne sunt oferite serviciile acestea la Primărie, dar nu putem zilnic să mergem acolo să cerem consultanţă”, a mai spus acesta.
Cu un buget mulţumitor în 2017 – 1,06 milioane lei, plus o suplimentare recent solicitată, de 70 mii lei, având în vedere cheltuielile din august a.c. pentru Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri Brâncuşiene” –, cu susţinerea municipalităţii, care îl creditează pentru a promova, prin proiectele iniţiate, „imaginea oraşului la nivel naţional şi internaţional”, ca şi cu sporirea bunului mers al activităţii prin sfinţirea anuală a Casei de Cultură, după cum însuşi s-a exprimat, Remus-Bogdan Vlăsceanu pare să ia un start bunicel la conducerea acestei instituţii. Dacă va rămâne în funcţie întreg mandatul rămâne de văzut şi, totodată, greu de crezut, având în vedere precedentul celor 5 ani cu 5 manageri…
***
Remus-Bogdan Vlăsceanu s-a născut la 2 iunie 1976, la Râmnicu Vâlcea. A studiat Arta Actorului la U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” Bucureşti (1999-2001) şi la Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Universităţii din Craiova (2001-2003), urmate, tot la Craiova, de Studii Postuniversitare şi un Master, apoi de studii doctorale la Bucureşti, în Estetica, Teoria, Pedagogia şi Istoria Teatrului. În perioada 2003-2012 a fost actor la Teatrul „Anton Pann” din Rm. Vâlcea, iar din 2010 este asistent universitar la Departamentul de Arte craiovean.
