Din cauza alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă sedentar aproape jumătate din populaţia peste 18 ani a României este supraponderală, iar 9,3 la sută suferă de obezitate. Această situaţie este mai frecventă în mediul urban, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică.
Stilul de viaţă este cel care, în decursul a 20 de ani, a modificat structura şi modelele de morbiditate şi mortalitate din întreaga lume, dar mai ales în ţările dezvoltate. Potrivit specialiştilor în calcul, ar trebui luate trei probleme majore de sănătate: sedentarism, alimentaţie iraţională şi stresul. Restul bolilor nu sunt decât rezultatul acestora. Toate trei sunt la fel de importante şi interdependente. Despre alimentaţia incorectă şi complet neraţională, despre bolile provocate de excesele alimentare, s-a tot vorbit, însă cu greu se produc schimbări de atitudine.
Excesul de greutate provoacă afecţiuni grave
Potrivit INS, din totalul populaţiei rezidente în vârstă de un an şi peste, 99,5% a consumat fructe şi legume, consumul zilnic de fructe fiind însă menţionat de doar 30,4% din populaţie, iar cel de legume de doar 30,1% din populaţie. Din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, 57,2% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni, iar 19,2% nu a consumat niciodată alcool. Bărbaţii au consumat alcool în proporţie mult mai mare decât femeile (72,6% faţă de 42,8%). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (83,9%). Din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste 18,7% au consumat frecvent băuturi alcoolice (cel puţin o dată pe săptămână).
Diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare şi unele tipuri de cancer sunt printre bolile cronice netransmisibile care pot fi atribuite excesului de greutate. În unele cazuri apar chiar şi probleme psihologice. Pentru societate în ansamblul ei, ea are costuri directe şi indirecte ce împovărează sistemul de sănătate şi resursele sociale.
Dacă obezitatea şi supragreutatea continuă să crească într-un astfel de ritm alarmant, acest fenomen va afecta mai mult de jumătate din cetăţenii europeni până în anul 2030. În unele ţări, procentul ar putea ajunge la 90%.
Sedentarismul, una din principalele cauze
Conform Eurobarometrului efectuat de către Societatea Europeană de Cardiologie, România se află sub media europeană în ceea ce priveşte efectuarea exerciţiilor fizice. Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber.
Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă. În euro-context, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.
Totuşi pentru fetele/adolescentele, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%.
