Seduşi, probabil şi de ceea ce au alţii, fiindcă, de pildă, enumerat ca mare rozariu, dacă nu „cel mai mare din ţară”, ar fi cel de la Mândruloc, de lângă Arad, cu o colecţie de peste 2.000 de soiuri de trandafiri – unele premiate la competiţii internaţionale – locul fiind cunoscut sub numele parcul dendro-floricol Eutopia Gardens, se spune o clonă a rozariului din Budateteny din Ungaria, cu 2.400 de soiuri, încearcă un demaraj şi Grădina Botanică din Craiova. Care ar putea avea ca for metodologic catedra de floricultură a Facultăţii de Horticultură, condusă de conf. univ. dr. Nicu Carmen. Şi aşa cum ne sugera lect. univ. dr. Ion Stan, director al sectorului dendro-floricol al Grădinii Botanice, destul de inspirat prin ceea ce întreprinde în demersurile sale, susţinerea decanului actual, Sina Cosmulescu, nu este o vorbă în vânt. Momentan, rozariul – existent – are 40 de soiuri, cu perspectiva de a ajunge, curând, la 400-500 de soiuri. Ultimele noutăţi se circumscriu unei colecţii cuprinzând soiurile Judith, Simina Rhapsody in blue, Cristofor Columb, Black magic, de recentă lansare a unui cercetător din Cluj Napoca. Că, de-a lungul anilor, Grădina Botanică din Craiova a avut un rozariu atrăgător, în sectorul său de horticultură ornamentală, prin policromia florală etalată, cu specii şi varietăţi valoroase, este o discuţie… cam fără rost. Reabilitată printr-un efort de concepţie, dar şi financiar, de Primăria Craiova, Grădina Botanică a devenit un remontant spaţiu verde pentru toate vârstele. Şi poate chiar o emblematică grădină a urbei, care îşi redesenează noul contur. Universitar de-a dreptul, ca interlocutor, prin ţinută, discursul său îngrijit, dar şi atent, lect. univ. dr. Ion Stan, vorbeşte atât… cât trebuie, obsedat de faptul că 
lumea universitară, căreia îi aparţine, se irită uşor, deşi – afirmaţia ne aparţine – cultivă o inerţie descumpănitoare şi o lipsă crasă de idei creative. Să revenim: rozariul din Grădina Botanică se vede, e la început. Vegetaţia resimte perturbaţiile atmosferice din ultima vreme. Păstrează – nota bene – schimburile de cataloage de seminţe cu 450 de grădini similare din lume. Străjuită de un stejar milenar, monument al naturii, toată amenajarea administrată de lectorul universitar Ion Stan place ochiului. Nu ne mai referim la colecţia de curmali, bananieri, arbori de cafea, citrice din seră, ferite de vremea schimbătoare. Colecţia de trandafiri existentă, ar putea resimţi din plin aportul cercetătorilor din cadrul Facultăţii de Horticultură. Ne referim şi la geneticieni. Fiindcă un rozariu de ţinută, cu soiuri de trandafiri competitive, ar putea deveni pariul catedrei de floricultură şi, de ce nu, al Facultăţii de Horticultură, chiar a geneticienilor. Şi totuşi de ce această pledoarie? Fiindcă trandafirul este un simbol al iubirii, frumuseţii şi eleganţei. Este un simbol al esenţialului, al sensului vieţii, cum apare în „Micul prinţ” de Antoine de Saint-Exupery. Sunt şi alte înţelesuri poetice şi mitologice pe care nu le mai menţionăm. S-a referit fără egal poetul rondelurilor rozelor.
