Schimbare de strategie din partea Washington-ului şi Paris-ului. Joi, secretarul de stat american, Rex Tillerson, a declarat, la Ankara, că „plecarea preşedintelui al-Assad, pe termen lung, va fi decisă de poporul sirian”. Cu alte cuvinte, obţinerea acordului de pace nu mai este condiţionată de plecarea preşedintelui, pentru SUA şi Franţa. Imediat, ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a confirmat această nouă orientare. La rândul său, Bashar al-Assad a făcut deja cunoscut că este pregătit să coopereze cu Donald Trump. Tot vineri, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Marc Ayrault, a afirmat că despărţirea de al-Assad nu mai este considerată o prioritate. Pacea şi securitatea durabilă în Siria pot fi asigurate, nu doar printr-o opţiune militară, ci şi printr-o opţiune politică, aceasta putând fi negociată pentru o tranziţie. Aliaţi în cadrul unei coaliţii, Washingtonul şi Parisul făcuseră din plecarea lui Bashar al-Assad axa principală a politicii lor în chestiunea siriană. Încă din mai 2011, Barack Obama ceruse preşedintelui sirian să aleagă între „tranziţie sau plecare”. De altfel, despărţirea Damascului de Bashar al-Assad a fost cerută în mai multe rânduri, imperativ, de Barack Obama şi Francois Hollande, dar poziţia acestora s-a schimbat în noiembrie 2015, după atentatele de la Paris, când Statul Islamic a fost desemnat principalul duşman al Franţei. Parisul a cerut lui Vladimir Putin să se alăture în „căutarea unei soluţii politice” fără Assad. Oficial, tranziţia politică rămâne un obiectiv pentru Franţa, mai ales că Rezoluţia 2254 a Consiliului de Securitate al ONU este în vigoare. Textul prevede o guvernare de tranziţie, dar nimic despre Assad. Rezoluţia menţionată este singura pe care Rusia a acceptat-o. După cum se ştie, Rusia s-a opus în mai multe rânduri, în Consiliul de Securitate, prin dreptul său de veto la rezoluţiile privind conflictul sirian şi despărţirea de Assad. Vladimir Putin rămâne fidel Siriei, pentru faptul că prezintă o importanţă strategică pentru Rusia. La Tartouse, portul militar este bază militară a Rusiei. Ceea ce a permis regimului Bashar al-Assad să recâştige teren în faţa rebelilor.
