Prof.dr Dorina Popi este un dascăl complex. Profesor cu performanţe excepţionale la concursurile şi olimpiadele şcolare, manager al Liceului Voltaire şi preşedinte al Asociaţiei Române a Profesorilor de Franceză (ARPF), doamna Dorina Popi are ambiţii mari şi pentru anul acesta. ”Democraţia ca provocare”, ”Ocroteşte-ţi sănătatea”, ”O carte într-un film”, ”În pragul vieţii” sunt doar o parte din proiectele aflate în derulare la Liceul Voltaire, altele se creionează în prezent. Pe lângă cursurile de pregătire pentru atestatul DELF desfăşurate cu vorbitori nativi specializaţi, Liceul Voltaire oferă şi posibilitatea iniţierii în alte limbi de circulaţie internaţională : italiană, spaniolă, germană. Despre toate aceste proiecte am discutat cu doamna prof.dr Dorina Popi, într-un interviu acordat cotidianului Cuvântul Libertăţii.
Cât este de important ca pe lângă un centru universitar cum este cel din Craiova să fiinţeze şi un liceu cu deschidere internaţională ?
În contextul politicilor educaţionale care promovează învăţarea pe tot parcursul vieţii conexiunea între liceu şi universitate este foarte importantă. Liceul Voltaire construieşte punţi către această educaţie continuă. Înfiinţată în concordanţă cu actele normative în vigoare, sub egida Universităţiii din Craiova, instituţia noastră îşi desfaşoară activitatea în cadrul campusului universitar al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Mecanică, oferind elevilor acces la un spaţiu academic care le deschide astfel orizonturi profesionale încă din anii de liceu. Alinierea la standarde europene este un imperativ al societăţii româneşti, liceul nostru raspunde acestor cerinţe pregătind tineri pentru viitor prin activităţi cu deschidere internaţională.
Să ne vorbiţi succint despre modul în care este organizat acest liceu ? Cu ce se diferenţiază faţă de alte unităţi de învăţământ din judeţ.
Liceul Voltaire face parte din reţeaua şcolară începând cu anul 2016 şi propune ca rută educaţională învăţământ liceal-filieră teoretică, cu profilurile matematică-informatică, ştiinţele naturii, filologie, ştiinţe sociale. Oferta curriculară răspunde specificului liceului centrat pe studiul limbii franceze prin înglobarea mai multor discipline ce vizează cunoştinţe de cultură şi civilizaţie franceză, cuprinzând astfel clase cu profil intensiv franceză şi bilingv franceză.
Valoarea adaugată pentru produsul educaţional este oferită de numeroase activităţi extraşcolare desfăşurate în cadrul programului after-school pe niveluri de performanţă beneficiind şi de posibilitatea de a-şi face temele. Activităţile extracurriculare urmăresc dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor prin ateliere de teatru, dans modern, web design, abilităţi de viaţă, scriere creativă, club de foto, trupa de dans şi de majorete, competiţii sportive.
Pe lângă cursurile de pregătire pentru atestatul DELF desfăşurate cu vorbitori nativi specializaţi, Liceul Voltaire oferă şi posibilitatea iniţierii în alte limbi de circulaţie internaţională (italiană, spaniolă, germană). De altfel, învăţarea limbilor străine reprezintă o prioritate pentru instituţia noastră urmărindu-se o pregătire complexă nu numai prin activităţile desfăşurate în orele de curs ci şi prin proiecte sau spectacole de ţinută cum este cel ce se va desfăşura cu ocazia Zilelor francofoniei în perioada 20-24 martie.
Putem să vorbim de parteneriate cu licee similare sau universităţi din Europa ? Există astfel de schimburi, de programe sau de proiecte, în care este antrenat Liceul Voltaire ?
Bineînţeles, unul dintre pilonii care au stat la baza creării unei astfel de structuri preuniversitare a avut în vedere realizarea unor parteneriate educaţionale cu instituţii din străinătate. Acest lucru s-a întâmplat încă din primul an de înfiinţare, dacă ne gândim la Liceul Francez din Barcelona, pe care elevii noştri, însoţiţi de profesorii lor, l-au vizitat, în cadrul unui schimb intercultural care a adus tuturor multiple beneficii. De asemenea, în prezent, liceul este parte a proiectului internaţional ACTECIM alături de alte trei unităţi doljene (Liceul ”Traian Vuia”, Liceul ”Charles Laugier” şi Scoala Generală ”Mihai Viteazul”) şi de alte şase unităţi din Italia, respectiv din Franţa. Activităţile sunt coordonate de Universitatea din Lyon, Universitatea din Torino şi, evident, Universitatea Craiova, iar etapa finală se va desfăşura în oraşul nostru, la începutul lunii aprilie. Va fi, cu siguranţă, un alt prilej de a schimba impresii şi exemple de bune practici, de a ne demonstra potenţialul cognitiv, creativ şi, nu în ultimul rând, lingvistic.
Aţi susţinut un examen foarte dificil şi aţi devenit de curând directorul Liceului Internaţional cu predare în Limba Franceză, o responsabilitate pentru dumneavoastră şi un câştig pentru elevii acestei unităţi de învăţământ. Din punctul dumneavoastră de vedere ce înseamnă să fii un director bun în adevăratul sens al cuvântului? Este suficient să deţii funcţia şi să îndeplineşti formalităţile cotidiene?
Am raspuns provocării de a deveni directorul Liceului Voltaire, în primul rând pentru ca eu cred cu tărie în acest proiect ce implică diversificarea peisajul învăţământului doljean. Facând parte din echipa Voltaire încă din primul an de existenţă, am avut prilejul să cunosc îndeaprope elevii şi profesorii. O plusvaloare al acestei instituţii este reprezentată de relaţiile strânse între membrii acestei comunităţi francophone. Pentru moment pot spune ce înseamnă sa fii director la liceul Voltaire : un leader care să cultive încrederea, element esenţial pentru menţinerea coeziunii unei echipe, să cunoasă interesele şi motivaţia fiecărui membru pentru a putea canaliza energiile către realizarea unui act educativ de calitate, într-o ambianţă plăcută. O şcoală nu se poate conduce din spatele unui birou şi cu atât mai puţin această instituţie, în care procesul educativ se clădeşte pe coordonatele comunicării, colaborării.
Care sunt activităţile pe care intenţionaţi să le faceţi până la finele acestui an şcolar ?
În prezent, în liceul nostru se desfăşoară o serie de proiecte care ating diverse arii tematice, pornind de la educaţia pentru cetăţenia europeană, la cea pentru drepturile copilului sau de la educaţia ecologică la cea pentru dezvoltarea comunitară. E de ajuns să enumăr câteva programe în derulare : ”Democraţia ca provocare”, ”Ocroteşte-ţi sănătatea”, ”O carte într-un film”, ”În pragul vieţii”,pentru a se putea constata diversitatea subiectelor abordate. De asemenea, un rol foarte important îl au şi membrii Consiliului Școlar al Elevilor care, având diverse responsabilităţi, au căutat să integreze, conform sferei lor de preocupări şi sub supravegherea profesorilor coordonatori, proiecte pe termen scurt şi mediu care să le confere autonomie în alegerea unor teme, a unor activităţi şi a unor forme de organizare. Mă refer la acţiuni precum : ”Dă mâna, prietene !” sau ”Împreună pentru viitor”.
În privinţa parteneriatelor internaţionale, intenţionăm sa demarăm un proiect prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor în cadrul căruia sa aibă loc un schimb de elevi cu ajutorul Asociaţiei Solaize International et Solidarité, din regiunea Rhône-Alpes. În plus, avem o colaborare cu Colegiul Pierre Labitrie din Tournefeuille, Franţa. În 2018, elevi din Liceul Voltaire vor merge în Franţa, pentru a participa la activităţi educative vizând mixitatea socială în şcoli.
Sunteţi un dascăl cu performanţe şcolare, aţi încercat să promovaţi acest stil, acest nivel şi la Liceul pe care îl conduceţi ?
Premiile obţinute la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale sunt încununarea unei munci susţinute dar nu reprezintă obiectivul meu ca dascăl, ci rezultatul firesc al unui stil didactic creat de-a lungul celor 18 ani de experienţă didactică. Îmi încurajez elevii să îşi depăşească orizontul cotidian, să îşi cultive pasiunile şi să îşi canalizeze energia către împlinirea misiunii pe care fiecare dintre ei o are. Reuşita lor îmi menţine entuziasmul începuturilor şi îmi dă forţa de a continua. De altfel, tinerii francofoni ai Liceului Voltaire s-au remarcat prin numeroase premii la concursuri şi olimpiade şcolare, dintre care aş putea enumera 2 premii II la concursul internaţional « Jeunes Plumes francophone », premiul I la concursul naţional , « Chant et sons sur scène », premiul III la concursul naţional « Adolescentul şi francofonia », premiul III la Olimpiada de limba franceză-etapa judeţeană, locul I – la concursul « Young Authors Writting Competition », locul I- la Concursul Internaţional « Oraşul Meu De Suflet ».
Să vorbim puţin şi despre limbile străine, în mod special despre franceză. Multilingvismul şi multiculturalitatea sunt principii de bază ale Uniunii Europne, iar noi ca cetăţeni UE trebuie să le aplicăm. Cât sunt astăzi de importante limbile străine ?
A cunoaşte cel puţin două limbi străine este esenţial într-o lume în continuă mişcare unde totul circulă cu o viteză uimitoare. Limbile străine facilitează accesul rapid la informaţie, element cheie în integrarea socială şi profesională, reprezintă un atu pentru tinerii care vizează posturi în companii multinaţionale sau sunt interesati de piaţa internaţională a muncii. Pe de altă parte, plurilingvismul deschide orizonturi culturale, asigură o extraordinară conexiune cu lumea care ne înconjoară, conexiune absolut necesară într-un secol dominat de tensiuni interetnice, internaţionle.
Elevii învaţă franceza şi de dragul dumneavoastră, credeţi că este foarte important ca profesorul să fie îndrăgit de elevi, ca mai apoi, elevul să iubească materia ? Care este ordinea ?
În primul rând, profesorul trebuie să îşi iubească meseria şi să îşi îndrăgească materia. Este o condiţie sine qua non. Din păcate, perturbările din societatea noastră, lipsa de concordanţă între dorinţele profesionale ale tinerilor şi ofertele pieţei muncii au adus în învăţămant profesori care nu au ales acest domeniu din convingere sau pasiune ci din lipsă de alternative. Indiferenţa profesorului alungă orice urmă de interes din partea elevului.
În ceea ce mă priveşte, sunt un dascăl care se simte împlinit, în clasă, atunci când reuşeşte sa aprindă sclipiri în ochii copiilor. Un profesor dedicat nu cedează niciodată în faţa ignoranţei şi a nepăsării, un profesor dedicat nu împărtăşeşte cu elevii săi numai ştiinţa ci şi dorinţa de a şti.
