Localitate cu aproape 5.000 de suflete, Pleniţa recâştigă încet, dar sigur, din faima de odinioară. Cu multă muncă, cu priceperea dovedită de sute de ani, de când oamenii de pe aceste meleaguri răscolesc pământul binecuvântat de Dumnezeu. Chiar şi cei care au plecat spre locuri mai bune nu şi-au uitat obârşia şi, cum vorbele lor sunt transformate în fapte, nu putem decât să ne bucurăm că istoria localităţii Pleniţa rămâne vie pe mai departe. Concret, vechea unitate militară de aici va fi unul din locurile de antrenament al viitoarei brigăzi multinaţionale NATO, ce va avea sediul la Craiova. Alte investiţii ale administraţiei locale vor fi finalizarea a încă 7 km de canalizare şi modernizarea Căminului Cultural. Ultima a şi primit luni, 13 ianuarie a.c., girul Companiei Naţionale de Investiţii.
Ieri, cu un soare generos, mantia subţire a zăpezii încă mai acoperă câmpiile din sud-vestul Doljului. La intrarea în Pleniţa, sute de hectare cultivate cu grâu aşteptau binefacerile unei zile însorite, cu câtva grade pozitive. Gerul a pus stăpânire o bună perioadă de timp pe grânele localnicilor, culoarea este gălbuie, anemică, dar prognoza meteorologică anunţată, deja, dă o speranţă în sufletele cultivatorilor.
Şi vorbim de una dintre cele mai mari comune din Dolj, unde peste 70% din terenul agricol este lucrat de patru mari asociaţii. Pe primul loc se află SC SIC PAN SRL, cu peste 5.200 de hectare, urmată de SC SECERIŞU SRL. O dovadă în plus că cei din zonă au învăţat lecţia unei agriculturi performante şi că pământul este, aici, cea mai puternică forţă economică.
Birocraţia, bat-o vina!
Despre noile proiecte ale administraţiei locale din Pleniţa am discutat cu primarul Puiu Calafeteanu. „Mai am 7 km de canalizare de realizat în Pleniţa. Totuşi, termenele punerii în practică a unei investiţii sunt foarte mari. Proiectul, licitaţia se întind în cazul de faţă – canalizarea – până în vara anul viitor. Şi, toate acestea, pentru 7 km de canalizare! Mai avem, spre exemplu, un proiect în comun cu bulgarii. Noi dorim că regularizăm un râu de pe raza Pleniţei şi să construim o bibliotecă de la cota zero. Bulgarii fac documentaţia cu 3-4 acte cerute de autorităţi, iar nouă ne trebuie… Mai mult decât atât, cele două părţi contractante au avut o întâlnire de mediere la Călăraşi, prin reprezentanţii celor două guverne, dar nu s-au înţeles asupra cotelor de utilizare financiară, ce iniţial erau de 50-50%, respectiv cote egale, şi s-a ajuns, acum, la a fi nevoie de arbitrajul comunitar al UE”, ne-a precizat Puiu Calafeteanu, primarul comunei Pleniţa.
Un alt proiect al primarului Calafeteanu este modernizarea Căminului Cultural. „Este unul dintre cele mai mari cămine culturale. De un an de zile am depus proiectul de modernizare la Compania Naţională de Investiţii şi ieri (n.r. – luni) am primit înştiinţarea că s-a stabilit un câştigător, iar lucrarea va începe în curând”, a mai precizat primarului Puiu Calafeteanu. Cu cele patru şcoli şi un liceu tehnologic, Pleniţa rămâne optimistă că generaţia tânără poate continua dezvoltarea localităţii. Elevii din satul Castrele Traiane beneficiază de transport şcolar gratuit, iar acum, odată cu începerea celui de-al doilea semestru şcolar, sobele sunt calde în aşteptarea celor care vor ţine pe mai departe lumina aprinsă în înstăritele gospodării de aici.
Onoarea nu a murit
De pe meleagurile Pleniţei a plecat o personalitate marcantă a mediului militar actual, generalul Nicolae-Ionel Ciucă, şeful Statului Major General. Născut chiar în luna februarie, în urmă cu 50 de ani, militarul de carieră a absolvit, în 1985, Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova urmând ca în 1988 să finalizeze cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Să fim oneşti cu noi înşine. Craiova, de mulţi ani încoace, nu mai avea în învăţământul liceal o structură de prestigiu ca liceul militar de odinioară. Despre unitatea militară de la Pleniţa, UM 01183, care a intrat în conservare, la fel, veştile erau nu prea plăcute, cu peste 2.000 de angajaţi scoşi din activitate.
Or, iată că Bucureştiul şi marile centre euro-atlantice de decizie militară cu care generalul Nicolae-Ionel Ciucă este familiarizat nu l-au făcut să-şi piardă simţul realităţii. Ba, mai mult, a luptat pentru reînfiinţarea liceului miliar la Craiova, ale cărui rezultate de excepţie deja sunt vizibile. Acum, domnia sa luptă ca unitatea de la Pleniţa să reintre în circuitul activităţilor specifice, odată cu constituirea la Craiova a brigăzii multinaţionale NATO. Evident, lucrările de infrastructură edilitară sunt cuprinse în planurile locale şi judeţene de profil, iar Pleniţa va putea beneficia de un loc pe harta militară, poate mai semnificativ decât la avut odinioară. Dacă fiecare om de stat ar întoarce privirea spre locul natal, precum generalul Nicolae-Ionel Ciucă, poate că altfel ar fi situaţie în România. Până atunci, felicitările noastre militarului de carieră Nicolae-Ionel Ciucă!
Drumul judeţean 522 Craiova-Cetate va fi modernizat
Drumul de la Craiova spre Pleniţa este, în prezent, într-o stare deloc de invidiat. Ba chiar deplorabilă. O speranţă a venit totuşi. Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a înaintat, în mai 2016, spre finanţare din fonduri europene documentaţia pentru modernizarea drumului judeţean 552 Craiova – Cetate, acesta fiind primul proiect depus la nivelul întregii regiuni de dezvoltare Sud-Vest Oltenia în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, a anunţat la acea dată preşedintele CJ, Ion Prioteasa. Demersul promovat de administraţia doljeană are o valoare totală de aproape 40 de milioane de euro, inclusiv TVA, şi va conduce la îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de circulaţie pe artera rutieră care măsoară aproximativ 70 de kilometri şi care reprezintă una dintre principalele căi de acces către judeţul Mehedinţi, precum şi către punctul de trecere a frontierei Calafat – Vidin, a mai precizat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
„Consiliul Judeţean rămâne consecvent şi în noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene politicii pe care a urmat-o în accesarea finanţării nerambursabile. După cum se cunoaşte, Programul Operaţional Regional a reprezentat, în intervalul 2007-2013, principala sursă din care am obţinut banii pentru realizarea unor obiective prioritare pentru judeţul Dolj şi tot către POR s-a îndreptat atenţia noastră şi în debutul noii perioade de finanţare. Mă bucur că începem în forţă, cu cel mai mare proiect de infrastructură al CJ Dolj – modernizarea drumului judeţean 552 Craiova-Cetate, adică aproape 70 de kilometri de şosea şi o valoare totală de 40 de milioane de euro. Vorbim despre o investiţie care făcea obiectul multor aşteptări, care ne fusese insistent solicitată de comunităţi, astfel că şi noi am început din timp să pregătim documentaţia necesară pentru a putea solicita finanţare europeană.
Vreau să menţionez că investiţia pe care o vom realiza cu fonduri europene reprezintă mai mult decât o asfaltare, fiind un demers complex, care include o serie întreagă de alte lucrări. Spre exemplu, nouă poduri de pe traseul drumului vor fi modernizate, vor fi montate parapete de siguranţă, se vor planta perdele de copaci, cu peste 6.000 de puieţi, pentru a preveni înzăpezirea. De asemenea, CJ Dolj a încheiat un acord de parteneriat cu toate cele şapte comune pe care le traversează această şosea, pentru că în interiorul localităţilor vor fi create parcări şi staţii de autobuz, vor fi amenajate trotuare, piste pentru biciclişti, dar şi punctele de acces către proprietăţi”, a mai punctat Ion Prioteasa.
