Totul a început ieri. Oficial. Al 44-lea preşedinte al SUA, democratul Barack Obama, a cedat locul la Casa Albă republicanului Donald Trump, intronizat în cadrul unei somptoase festivităţi, care a traversat lumea. Se va mai vorbi o scurtă vreme despre victoria sa „istorică” asupra lui Hillary Clinton (paradoxal aceasta a avut în plus aproape 2,8 milioane de voturi) se va mai discuta şi despre bilanţul „pozitiv” al predecesorului său, pe care istoricul şi politologul franco-american Nicole Bacharan, autoarea cărţii „Secrete de la Casa Albă” (Ed. Pocket), îl consideră după opt ani, contrastant, adică „o reuşită pe plan intern şi un eşec pe plan extern”. Discutabilă observaţia, fiindcă America cu consistente împliniri, în plan economic, pe mandatul lui Barack Obama, este mai divizată, astăzi, ca în 2009. Un lucru este cert: Trump va rămâne Trump. Graţie Twitter, septagenarul îşi reglează cotidian conturile cu cei care îl critică, fie că e vorba de John Lewis, figură mişcării drepturilor civice, actriţa Meryl Streep, acuzată de nu ştim ce relaţii cu Hillary Clinton, sau senatorul John McCain, unul din puţinii dizidenţi din Grand Old Party. La 70 de ani, fără experienţă politică, diplomatică sau militară, magnatul imobiliar – beneficiarul unei reduse cote de încredere, în comparaţie cu predecesorul său – soseşte la Casa Albă. Este anturat, în echipă, de militari de carieră fiindcă adoră eroii galonaţi – Patton pentru trecut, James „Mad Dog” Mattis, secretarul de la Apărare pentru prezent, şi vine deplin încrezător. A desemnat ca şef de cabinet la Casa Albă, un post eminament politic, pe Reince Priebus, preşedintele Republican National Committe, cea mai înaltă instanţă a Partidului Republican, un perfect aparatchik. A condus Grand Old Party în Wisconsin, statul de adopţie, înainte a prelua conducerea la nivel naţional în 2011. A reuşit să menţină un echilibru imposibil, între un candidat tumultuos şi o bună parte din conservatorii dogmatici, aleşi, care se opuneau la investitură, între care speakerul Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan, un alt republican din statul Wisconsin. Cravata sa este aproape tot timpul roşie, semn al forţei şi virilităţii, iar costumul este de culoare bleumarin. Ceea ce ştim este că s-a pregătit minuţios pentru preluarea puterii. Controlează prin Grand Old Party cele două camere ale Congresului, cel puţin până la mijlocul mandatului, în 2018. În plus, cât de curând, va numi încă un judecător la Curtea Supremă. A anunţat un plan de reconstrucţie ca după război, via parteneriat public – privat. Obamacare, imigraţie, terorism, şi nu numai, dosare mari, despre care a lansat dezbateri în urmă cu mai multă vreme, vor trebui materializate. Are abordări insolite. Ca de pildă contrucţia unui gard de 1.600 de kilometri, înalt de 10-12 metri la frontiera mexicană, pentru stăvilirea traficului de arme şi de droguri. „Washington Post” avansează un cost de 25 de miliarde de dolari. Sub lupă se vor afla demersurile sale privind politica externă, atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi NATO. China şi Taiwan. Este anunţată o întâlnire cu Vladimir Putin cât de curând, la Reykjavik în Islanda. În ceea ce ne priveşte, faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierul, Sorin Grindeanu, prezenţi la festivităţile de investitură, au avut ocazia să-l salute pe noul lider al lumii libere, nu este de neluat în seamă. Relaţiile cu SUA, mai solide ca niciodată, fiind şi o expresie a parteneriatului strategic. Să-l aşteptăm aşadar, „la lucru” pe Donald Trump ţinându-i… cum se spune, pumnii şi urându-i „Good Luck!”.
MIRCEA CANŢĂR
Într-o capitală Washington DC transformată în fortăreaţă, datorită măsurilor de securitate drastice, cel mai puternic om din lume şi-a început, ieri, oficial, mandatul. Donald Trump a fost învestit al 45-lea preşedinte al SUA, în cadrul unei ceremonii fastuoase la care au asistat sute de mii de oameni.
Ziua inaugurării a început cu o slujbă religioasă la Biserica St-John din apropiere de Casa Albă, la care au asistat preşedintele ales Donald Trump şi familia sa. Apoi, aceştia au mers la Casa Albă, pentru un ceai în compania familiei Obama. De acolo, au plecat împreună spre Capitoliu, unde Donald Trump a depus jurământul de preşedinte şi a susţinut discursul inaugural. A urmat un dejun la Capitoliu, cu membrii Congresului şi parada inaugurală de-a lungul Pennsylvania Avenue, care leagă Capitoliul de Casa Albă. Seara, preşedintele şi prima doamnă erau aşteptaţi la trei recepţii organizate în cinstea lor.
Cel mai bogat politician care ajunge la Casa Albă
Cel de-al 45 preşedintele al Statelor Unite e şi cel mai bogat politician care ajunge la Casa Albă. Cu o avere impresionantă din imobiliare, a stârnit de-a lungul timpului valuri de controverse, dar acestea nu l-au făcut să piardă teren. Din contră, s-a sprjinit tocmai pe scandaluri, care i-au crescut popularitatea. Donald J. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în New York. Era cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei. Tatăl său făcuse milioane din afaceri imobiliare şi i-a dat impulsul de a merge pe acelaşi drum. La 13 ani, Donald Trump a fost trimis la Academia Militară din New York. “Nu eram tocmai copilul cu cea mai bună purtare din lume, iar părinţii nu ştiau ce să facă”, spunea Donald Trump în 2004.
Mai târziu, avea să studieze economia la Universitatea din Pennsylvania. Iar după absolvire, în 1968, s-a dedicat complet afacerilor imobiliare ale familiei. De la bun început şi-a propus să se extindă spre Manhattan, cea mai scumpă zonă a New York-ului. Nu avea bani suficienţi, nici experienţă. Însă avea ambiţie din belşug şi o minte ascuţită. A convins băncile să-l împrumute. Iar în cartierul exclusivist au început să apară clădiri ridicate sau renovate de el. Inclusiv opulentul Trump Tower, care valorează acum 600 de milioane de dolari.
Însă la începutul anilor ’90 a fost cât pe ce să piardă totul. Economia americană era în criză, piaţa imobiliară se prăbuşise, iar el cheltuia fără măsură. Trump adunase datorii de peste 4 miliarde de dolari la peste 70 de bănci.
A ajuns însă la o înţelegere cu băncile şi a reuşit să-şi repună afacerile pe picioare. Aproape zece ani mai târziu a început etapa care i-a adus faimă naţională. Reality show-ul “The apprentice/Ucenicul”.
Victorie istorică
Candidat al Partidului Republican la alegerile prezidenţiale americane din 2016, pentru care şi-a anunţat candidatura în iunie 2015, a fost nominalizat oficial de partid, în iulie 2016. Donald Trump a câştigat alegerile primare din cadrul partidului, la 2 martie 2016, acesta aflându-se în competiţie internă de partid cu alţi patru candidaţi: Marco Rubio (senator de Florida), Ted Cruz (senator de Texas), John Kasich (guvernator Ohio) şi Ben Carson (chirurg).
A câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, desfăşurate la 8 noiembrie 2016, învingând-o pe candidata democrată Hillary Clinton. În timp ce Donald Trump a obţinut sufragiile a 304 electori, contracandidata sa democrată s-a oprit la 227, deşi, strict din punct de vedere al numărului de votanţi, Hillary Clinton a câştigat bătălia electorală cu un avantaj de peste două milioane de voturi.
În cadrul campaniei sale, Trump a susţinut crearea de noi locuri de muncă, creşterea securităţii frontierelor şi îmbunătăţirea relaţiilor externe, promiţând să aducă Statelor Unite măreţia de odinioară – „Make America Great Again”.
Donald Trump, controverse în perioada de tranziţie
Donald Trump a continuat să stârnească controverse şi după câştigarea preşedinţiei Statelor Unite, intrând în polemici cu diverse personalităţi publice, criticând serviciile secrete americane, acuzând mass-media de lipsă de onestitate şi provocând consternare şi nelinişte în China sau Europa.
Imediat după victoria lui Trump, sute de susţinători ai democratei Hillary Clinton au protestat în mai multe oraşe americane, iar proaspăt alesul preşedinte a reacţionat prompt pe Twitter, criticând demonstranţii şi presa.
“Tocmai am avut alegeri prezidenţiale foarte deschise şi de succes. Acum, manifestanţi profesionişti, incitaţi de presă, protestează. Foarte nedrept!”, a fost prima reacţie a lui Donald Trump pe Twitter, care ulterior a lăudat “pasiunea pentru ţară” a protestatarilor. Drept reacţie la renumărarea voturilor din statul Wisconsin, Trump afirma, într-o postare, că a câştigat şi votul popular la alegerile din 8 noiembrie, “dacă scazi milioanele de oameni care au votat ilegal”, fără a oferi vreo dovadă care să-i susţină afirmaţia.
Subiectul presupuselor ingerinţe ruse în scrutinul prezidenţial din 8 noiembrie a continuat să fie amplu dezbătut şi după terminarea alegerilor, proaspăt alesul preşedinte contestând cu fervoare informaţiile în acest sens şi chiar a acuzat serviciile secrete americane de implicare politică.
Începând din luna octombrie, autorităţile americane au formulat acuzaţii oficiale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri cibernetice care au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative.
Donald Trump a ironizat concluziile comunităţii agenţiilor de informaţii privind implicarea directă a Administraţiei de la Moscova în atacurile asupra serverelor Partidului Democrat american şi a împărtăşit opinia lui Julian Assange, şeful WikiLeaks, că atacurile cibernetice puteau fi comise chiar şi de un “copil de 14 ani”.
Pe 6 ianuarie, după ce şefii agenţiilor americane de securitate i-au prezentat un raport complet cu privire la atacurile cibernetice, în care se indica că Vladimir Putin a ordonat o campanie de influenţare a scrutinului prezidenţial din SUA, Donald Trump a declarat că a fost o întâlnire „constructivă” şi a vorbit despre „respectul său profund pentru munca” depusă de membrii serviciilor de informaţii. „Deşi Rusia, China, alte state, grupuri şi indivizi din exterior încearcă în permanenţă să pătrundă în infrastructura cibernetică a instituţiilor noastre guvernamentale, companiilor şi organizaţiilor, inclusiv Comitetul Naţional Democrat, nu a existat absolut niciun efect asupra rezultatului alegerilor”, se mai afirma într-un comunicat dat publicităţii imediat după întâlnirea cu şefii agenţiilor de securitate.
Ulterior, în presa americană au apărut informaţii cu privire la existenţa unui presupus dosar pregătit de serviciile secrete ruse cu materiale compromiţătoare despre viitorul preşedinte.
Episodul „ştirilor false”
Donald Trump a reacţionat prompt afirmând că este vorba de „ştiri false! O vânătoare de vrăjitoare”. „Rusia tocmai a transmis că relatările neverificate plătite de adversarii politici reprezintă o invenţie totală, o absurditate absolută. Foarte incorect!”, a mai afirmat Trump într-un mesaj pe Twitter, după ce Moscova a negat categoric informaţiile.
„Rusia nu a încercat niciodată să mă ajute. Nu am nicio legătură cu Rusia – niciun acord, niciun împrumut, nimic!”, a completat Trump.
„Serviciile secrete nu ar trebui să permită divulgarea către public a unor asemenea ştiri false. O ultimă lovitură la adresa mea. Oare trăim în Germania nazistă?”, scria Trump într-un mesaj postat pe Twitter la 11 ianuarie.
Donald Trump a intrat în conflict şi cu şeful CIA, John Brennan, după ce acesta a sugerat că preşedintele-ales nu este conştient în totalitate de ameninţarea reprezentată de Moscova, iar Trump a sugerat că Brennan ar fi în spatele ştirilor false ce îl vizează.
Donald Trump, în relaţia cu China
Preşedintele a continuat retorica dură la adresa Chinei şi după câştigarea alegerilor prezidenţiale, antagonizând Beijingul după ce discutat prin telefon cu liderul Taiwanului şi a pus la îndoială principiul „unei singure Chine”.
La începutul lunii decembrie, Trump a discutat prin telefon cu liderul de la Taipei, Tsai Ing-wen, fiind pentru prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu şeful statului taiwanez.
Ulterior, Trump a pus la îndoială poziţia tradiţională a Statelor Unite faţă de politica „o singură China” în lipsa unor concesii din partea Beijingului, inclusiv în ceea ce priveşte comerţul.
China a reacţionat dur, avertizând viitoarea Administraţie Trump că orice încercare de contestare a politicii statului unitar chinez riscă să afecteze pacea în Strâmtoarea Taiwan.
Donald Trump despre Uniunea Europeană şi NATO
Recent, Donald Trump a declarat că decizia Marii Britanii de a părăsi UE se va dovedi a fi un „lucru grozav” şi a anticipat că Blocul comunitar va continua să se destrame, potrivit unui interviu acordat pentru publicaţiile The Times şi Bild.
„Cred că nu va fi prea uşor să rămână uniţi. Şi mai cred că: dacă refugiaţii continuă să vină în diferite regiuni din Europa…va fi foarte greu să rămână împreună, pentru că oamenii sunt foarte supăraţi din cauza acestui lucru”.
„Alianţa Nord-Atlantică (NATO) este învechită, deoarece nu are grijă de combaterea terorismului; doar cinci ţări îşi achită contribuţiile la nivelul la care ar trebui. Acestea fiind spuse, Alianţa Nord-Atlantică este foarte importantă pentru mine”, a afirmat Donald Trump, catalogând UE drept un „vehicul” al Germaniei.
Războiul declaraţiilor între Donald Trump şi mai multe personalităţi publice americane
Încă din campania electorală, Trump a criticat de mai multe ori emisiunea de satiră Saturday Night Live (SNL) şi mai ales pe actorul Alec Baldwin care îl interpretează pe miliardarul american.
„O emisiune complet unilaterală şi părtinitoare – nu e deloc amuzantă. Timp egal şi pentru noi?”, a scris preşedinte despre SNL într-o postare pe Twitter.
„Timp egal? Alegerile s-au încheiat. Nu mai există timp egal. Acum va trebui să încerci să fii preşedinte, iar oamenii vor reacţiona. La asta se reduce tot”, a replicat Alec Baldwin pe Twitter.
Făcând referire la criticile acide şi subtile pe care i le-a adus Meryl Streep în discursul susţinut la gala Globurilor de Aur, Trump a descris-o pe Streep în termeni defăimători, în mai multe mesaje pe Twitter: „Este una dintre cele mai supraevaluate actriţe de la Hollywood”. Preşedintele a adăugat că actriţa este „o susţinătoare a lui Hillary care mă atacă pe nedrept”.
Trump a declarat pentru New York Times că nu a auzit discursul lui Streep şi nici nu a vizionat gala Globurilor de Aur, dar a spus că „nu este surprins” că este criticat de „liberalii din industria filmului”.
Preşedintele a avut un schimb de replici şi cu congresmanul John Lewis, un simbol al mişcării pentru drepturi civile, care a declarat despre Trump că nu este „un preşedinte legitim”. „John Lewis ar face mai bine să se ocupe să-şi ajute circumscripţia, care este într-o situaţie teribilă (…) Vorbe, vorbe, vorbe — nicio acţiune. Niciun rezultat. Trist!”, a replicat Trump pe Twitter.
