Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană. În comparaţie cu 2015, puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproape 12%.
Topul primelor zece ţări din Europa după puterea de cumpărare este condus de Liechtenstein, urmat de Elveţia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Danemarca, Austria, Suedia, Germania şi Marea Britanie. România se află pe locul 33 în clasamentul european, precedată de Ungaria, Turcia şi Muntenegru şi urmată de Bulgaria.
Bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară, valoare care plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Următoarele judeţe sunt Timiş, Cluj, Ilfov, Braşov, Constanţa, Sibiu, Arad, Prahova şi Argeş. Judeţele aflate în top 10 sunt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, locul 11 în clasament.
Europenii înregistrează o putere de cumpărare pe persoană în uşoară creştere în 2016, comparativ cu anul trecut. Venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare este în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumpărare a locuitorilor Liechtenstein-ului, acestea fiind câteva dintre concluziile studiului “GfK Puterea de cumpărare în Europa 2016”.
Conform studiului, un total de aproximativ 9.180 miliarde de euro a fost suma disponibilă consumatorilor europeni în 2016 pentru cheltuieli şi economisire. Acest lucru corespunde unei puteri medii de cumpărare pe locuitor de 13.672 de euro pentru cele 42 de ţări analizate, ceea ce reprezintă o creştere nominală de aproximativ 0,3%. Creşterea scăzută a puterii de cumpărare medie la nivel european se datorează în principal efectelor cursului de schimb şi stagnării ratelor de creştere în unele dintre cele mai mari ţări. Cu toate acestea, multe ţări au rate de creştere de peste 5 procente, inclusiv Islanda, Bulgaria, România, Estonia, Cehia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Malta, Slovacia, Luxemburg şi Letonia.
