Deputaţii europeni au votat ieri preşedintele Parlamentului European, adică, pe succesorul lui Martin Schulz. Au fost aleşi, de asemenea, şi vicepreşedinţii, astăzi urmând să fie desemnaţi chestorii. În turul al patrulea, adică, în cel decizional, au rămas să se confrunte reprezentantul PPE – Antonio Tajani şi cel al S&D – Gianni Pittella. A fost o competiţie dură, cu reguli schimbate în timpul jocului. Favorit a fost dat încă de la începutul alegerilor italianul Tajani, fost consilier al premierului Silvio Berlusconi, dar “meciul” s-a jucat până în ultimul moment. Aşa că, la finalul zilei, Parlamentul European avea un nou preşedinte în persoana lui Antonio Tajani, ales cu 351 de voturi.
Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al preşedintelui, vicepreşedinţilor şi chestorilor este de doar doi ani şi jumătate. De aceea se organizează alegeri la început de mandat şi la jumătatea mandatului Parlamentului. Orice eurodeputat poate candida la preşedinţia Parlamentului European dacă este propus de un grup politic sau cel puţin 38 de deputaţi (5%) şi este de acord să candideze. Piernicola Pedicini (EFDD, Italia) şi-a retras candidatura la 11 ianuarie iar Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) s-a retras ieri, la începutul cursei şi a anunţat că susţine candidatul popularilor-europeni, astfel că la start s-au mai aliniat doar 6 candidaţi : Antonio Tajani (PPE, IT);Gianni Pittella (S&D, IT); Helga Stevens (ECR, BE); Jean Lamberts (Verzi/ALE, UK) ; Eleonora Forenza (GUE/NGL) şi Laurenţiu Rebega (ENF, RO).
După primul tur au mai rămas 6 candidaţi…
După primul tur, primii candidaţi clasaţi au fost Antonio Tajani cu 274 de voturi obţinute, urmat de Gianni Pittella – 183 de voturi. Voturi valide exprimate în primul tur – 683 dintr-un număr total de 718 voturi. Ceea ce este destul de interesant la aceste alegeri ar fi că aceşti candidaţi s-ar pot retrage şi noi candidaţi pot intra în competiţie înainte de cel de-al doilea şi al treilea tur de scrutin. După primul tur, nu au fost semnalate înlocuiri de candidaţi. Votul a fost secret, iar alegerile s-au desfăşurat în mod transparent. Procedura a fost supravegheată de opt eurodeputaţi.
Şi 14 vicepreşedinţi
După primul tur s-a constatat că niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea absolută din voturile valide exprimate (342). Dintre cei şase candidaţi, Antonio Tajani (PPE, IT) a obţinut cele mai multe voturi, 274 voturi, în faţa lui Gianni Pittella (S&D, IT) şi Helga Stevents (ECR, BE). Rezultatele primului tur de scrutiny : Antonio Tajani (PPE, IT) 274; Gianni Pittella (S&D, IT) 183; Helga Stevens (ECR, BE) 77; Jean Lamberts (Verzi/ALE, UK) 56; Eleonora Forenza (GUE/NGL) 50 şi Laurenţiu Rebega (ENF, RO) 43. Regula spune că dacă niciun candidat nu câştigă majoritatea absolută a voturilor valide exprimate în primele trei runde, preşedintele Parlamentului European va fi ales prin majoritate simplă în al patrulea tur, în care vor intra doar primii doi clasaţi în runda a treia. În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă. În urma alegerii unui nou preşedinte, deputaţii europeni vor proceda la alegerea celor 14 vicepreşedinţi. Candidaţii sunt numiţi în acelaşi mod ca şi preşedintele şi sunt aleşi prin vot secret. Toţi candidaţii sunt pe un buletin comun.
În al doilea tur : 691 de voturi valide
Voturile valide exprimate în al doilea tur au fost de 691 dintr-un total de 725 voturi exprimate. După acest tur II, în top-ul clasamentului s-a poziţionat tot candidatul popularilor europeni, italianul, Antonio Tajani (PPE, IT) cu 287 voturi. Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin au fost aşadar uşor modificate în comparative cu rezultatele primului tur : Antonio Tajani (PPE, IT) 287 (+13); Gianni Pittella (S&D, IT) 200 (+17); Helga Stevens (ECR, BE) 66 (-11); Jean Lamberts (Verzi/ALE, UK) 51 (-5); Laurentiu Rebega (ENF, RO) 45 (+2) şi Eleonora Forenza (GUE/NGL) 42 (-8). La cel de-al treilea tur de scrutin totalul de voturi exprimate – 719 şi voturile valide – 690. Majoritatea absolută însemna 346 de voturi. Astfel că rezultatele celui de-al treilea tur de scrutin : Antonio Tajani (PPE, IT) 291 (+4); Gianni Pittella (S&D, IT) 199 (-1); Helga Stevens (ECR, BE) 58 (-8); Jean Lambert (Verzi/ALE, UK) 53 (+2); Eleonora Forenza (GUE/NGL, IT) 45 (+3) şi Laurenţiu Rebega (ENF, RO) 44 (-1). Ceea ce a însemnat şi un al patrulea tur, în care voturi valide exprimate: 633; abţineri: 80 iar total voturi exprimate: 713. În urma numărării voturilor Antonio Tajani (PPE, IT) 351 de voturi şi Gianni Pittella (S&D, IT) 282
“A fost aşadar, o competiţie strânsă la votul pentru funcţia de preşedinte”
Preşedintele coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice şi relaţiile externe. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Preşedintele Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi. În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional. Preşedintele Parlamentului European semnează, alături de preşedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară. “Aceste alegeri sunt importante de fiecare dată pentru că preşedintele reprezintă imaginea Parlamentului European.Elementul de noutate a constat în ruperea acordului politic dintre grupurile PPE şi S&D. A fost aşadar, o competiţie strânsă la votul pentru funcţia de preşedinte. După cum ştiţi, exista un acord între grupul PPE şi grupul socialist, la care a aderat şi grupul liberal, ca în prima parte a acestei legislaturi să fie un preşedinte de la S&D, iar în a doua parte – un preşedintele de la grupul PPE. Din păcate, socialiştii şi liberalii au denunţat acest acord, şi astfel a apărut o competiţie strânsă în ianuarie la vot. Mă bucur că Guy Verhofstadt s-a retras ieri şi a susţinut candidatul PPE. Grupul PPE şi-a desemnat candidatul, pe Antonio Tajani – fost comisar şi membru în Parlamentul European de multă vreme. În 2014, actualul preşedinte, Martin Schulz, a fost ales cu 409 voturi dintr-un număr total de 612 voturi valabile”, a subliniat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte grupului EPP din PE.
Chestorii sut aleşi astăzi…
După alegerea vicepreşedinţilor, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori, iar votul este programat pentru astăzi dimineaţă.
Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleşi în mod similar cu preşedintele şi vicepreşedinţii.
