Câteva ore bune din miezul nopţii de duminică spre luni, Mihai Puiu Calafetenu, primarul comunei Pleniţa, le-a consacrat îndârjitei lupte cu nămeţii, proveniţi din viscolirea zăpezii, îndeosebi pe două drumuri comunale, unul spre satul bine ascuns, Castrele Traiane, pripăşit la 7 kilometri în coastele comunei, altul de 6 kilometri, spre localitatea Caraula. Evident, deszăpezirea s-a derulat pe toate arterele radiale din localitate, însumând cu aproximaţie vreo 150 de kilometri. Fost militar de carieră, cu disciplina în sânge şi strategia în cap, Puiu Calafetenu, primar la al patrulea mandat, ştie ce e aia o deszăpezire, s-a obişnuit greu în timp şi cu gargara contraproductivă, adică la el vorba a rămas vorbă. Cu utilajele proprii din dotare – un tractor cu lamă, o volă, o sărăriţă – folosite non-stop, s-a descurcat, dar nu aşa cum ar fi vrut în planul operativităţii, drumul spre Calafat fiind ore bune necirculabil, fiindcă aşa ne relatează. În rest, zăpada căzută, binefăcătoare pentru culturile agricole, încercate de geruri periculoase, era aşteptată. L-am prins pe Puiu Calafetenu, după vorbă cam nemulţumit de mersul lucrurilor, istovindu-şi răsuflarea şi reprimându-şi ce avea pe suflet şi nu vroia să sloboadă. Dar cum orice întâmplare trece, oricum şi oricând, Puiu Calafetenu primarul unei comune cu aproape 5.000 de locuitori, la răscruce de vânturi, din care o apuci spre Oprişorul sau Dârvariul Mehedinţiului sau spre Cetate din Dolj, mai bine zis spre Marin Duţă, cine nu a auzit de el, nu are tihnă, paradoxal, în anotimpul iernii, când dă testul de condiţie fizică, în lupta cu nămeţii. Din când în când, mai rotunjeşte câte o socoteală, în măsură să spună ceva. Îi sună telefonul pentru a fi întrebat de starea drumurilor, fiindcă de ce ar putea fi altceva întrebat. După care, până în toiul primăverii deslănţuite din temeliile firii, adică pe la Sărbătoarea Bujorului, este lăsat în pace. Între noi fie vorba, Pleniţa este un nod de cale rutieră, care dă bătaie de cap. Mai deunăzi, când gerul te tăia la os, a aflat că vreo trei inşi din Mătăsarii de Gorj veniţi în peţit la Verbiţa, cum am înţeles, au fost surprinşi de nămeţi şi aduşi la adăpost. Neîndoielenic, şi dragostea cere sacrificii. Primar destoinic, „făcut”, pentru a administra o colectivitate, Puiu Calafetenu fără a scoate pe gură cuvinte mari, îi slujeşte pe oameni. Şi o face cu devotament. Fiindcă aşa a fost învăţat.