Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen se amână pentru o dată neprecizată, după ce preşedinţia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de ieri acest subiect. Preşedinţia UE a anunţat că două state (n.r. – Olanda şi Finlanda) au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind Schengen, arătând că România şi Bulgaria au primit promisiunea, la data aderării la UE, că dacă îndeplinesc condiţiile necesare vor fi admise în Schengen, însă „promisiunea a fost încălcată”. Pentru a evita, practic, o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare, preşedinţia poloneză a UE nu a mai supus chestiunea la vot ieri.
Pentru Finlanda este importantă şi încrederea, nu doar criteriile tehnice, în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, a declarat ieri ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI. „Trebuie să avem încredere că controlul la graniţe nu este corupt”, a explicat Päivi Räsänen, subliniind că poziţia Finlandei este una consecventă. România trebuie să înregistreze progrese semnificative în direcţia bună, astfel încât Olanda să aibă încredere că acquis-ul Schengen va fi pe deplin implementat, a declarat, la rândul său, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, înaintea reuniunii Consiliului JAI. „Trebuie să vedem că există evoluţii ireversibile în direcţia bună (…), astfel încât să avem încredere că acquis-ul Schengen va fi pe deplin implementat”, a adăugat el.
Olanda şi Finlanda au venit decise să spună NU
Olanda şi Finlanda au anunţat încă de la începutul dezbaterilor de ieri, din Consiliul JAI, că se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen. „Poziţia noastră este clară. Noi nu suntem în favoarea unei aderări în acest moment. (…) Dacă nu este cazul, atunci vom avea o poartă echipată cu cele mai bune opt zăvoare din lume, dar, dincolo de această poartă, vom avea pe cineva care lasă toată lumea să intre, iar acest lucru reprezintă o problemă serioasă”, a declarat ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers.
În schimb, Franţa şi Germania, în legătură cu care se auzise că s-ar ralia poziţiei Olandei şi Finlandei, au anunţat că susţin compromisul propus de preşedinţia poloneză a UE, care presupunea aderarea în etape, mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime, la 31 octombrie, urmând ca decizia privind aderarea cu graniţele terestre să fie luată până cel târziu la 31 iulie 2012.
Asigurările preşedintelui PPE n-au folosit la nimic
Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, l-a asigurat ieri, la Bucureşti, pe premierul Emil Boc, că miniştrii de Interne şi Justiţie din cadrul PPE au convenit să susţină aderarea României la spaţiul Schengen, în urma unei întâlniri la care, însă, ministrul olandez nu a participat: „Susţinem pe deplin aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Ieri (n.r. – miercuri) a fost o întâlnire importantă a miniştrilor de Interne şi Justiţie din grupul PPE, iar toate ţările au convenit să susţină aderarea la Schengen. Azi (n.r. – ieri), însă, trebuie să convingeţi statele membre în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne”. Premierul Boc a declarat, la rândul său, că speră ca, în ciuda poziţiei adoptate de Olanda, să se găsească o soluţie privind aderarea României la spaţiul Schengen: „Deşi suntem dezamăgiţi acum de decizia guvernului olandez, credem că putem găsi o soluţie să mergem mai departe. România a îndeplinit toate condiţiile de aderare la Schengen şi nu doreşte să fie schimbate regulile jocului în timpul jocului, fapt care se întâmplă acum. Din acest motiv ne aşteptăm să găsim o soluţie de o manieră europeană la aderarea ţării noastre la Schengen”.
