Calancea – Două intervenţii excelente în faţa lui Chiţu şi Florinel Coman. În cele şase etape scurse a dovedit că este singura achiziţie care a confirmat, drept dovadă şi revenirea în naţionala Moldovei. Ideea de a pune om la prima bară, la o lovitură liberă din preajma careului, este bună, însă la meciul cu Viitorul nu le-a ieşit craiovenilor. Este discutabil dacă portarul moldovean ar fi ajuns să respingă mingea trimisă undeva pe mijlocul porţii şi dacă Rocha ar fi putut interveni eficient, în loc să respingă în poartă.
Briceag – Meci modest. Rămâne o improvizaţie, un jucător de picior stâng care a avut probleme în ambele faze ale jocului cu Viitorul. Evoluţia i-a fost salvată de pasa pentru Manea, care a stat la originea deschiderii scorului.
Kay – Poate cel mai bun jucător al Craiovei în meciul cu Viitorul. A dominat jocul aerian, nimeni nu i-a putut sufla vreo minge trimisă atât în zona sa, dar şi uneori la centrul terenului, unde a avansat în funcţie de fază. Şi cu mingea la picior a ieşit de câteva ori foarte bine, fără a se complica, pasând atunci când a trebuit. Un sezon foarte bun al jucătorului din Capul Verde, fără gafe, cu un gol marcat.
Acka – Şi-a făcut treaba, nu a avut ezitări. Rămâne o problemă pentru club, ţinând cont că va intra în ultimele 6 luni de contract şi nu vrea să mai continue în Bănie. Cel mai probabil, Kelic va fi integrat cât mai curând în primul 11, în locul ivioranului.
Vătăjelu – Centrare perfectă pentru golul lui Măzărache. A luat devreme un cartonaş galben pe care nu-l merita, iar în partea secundă a riscat eliminarea, faultând imprudent la marginea careului, deşi adversarul îşi prelungise deja mingea până la stoperii craioveni.
Madson – Meci foarte bun făcut de brazilian, intervenţii sigure, a recuperat şi a protejat mingea bine. În prima parte s-a apărat mai mult, oaspeţii având o posesie superioară, ieşind din propria jumătate pentru un şut de la 20 de metri, pe portar, fără intensitate. Evoluţie mai consistentă în repriza a doua.
Zlatinski – Mai discret ca de obicei, nu a fost una dintre evoluţiile sale de referinţă. A alergat mult, ca de obicei, dar nu a avut realizări.
Ivan – Nu a făcut o repriză remarcabilă, dar nici nu a dezamăgit. A avut două servicii foarte bune, a avut o ocazie, după o fază pe care şi-a creat-o singur. Viteză impresionantă cu mingea la picior. Păcat că se accidentează destul de uşor în acest sezon.
Nuno Rocha – Putea deschide scorul în prima repriză, la faza în care Boli a evitat de trei ori golul în câteva secunde, apoi nu a mai avut ocazii. Folosit în spatele lui Măzărache, a făcut multă risipă de efort, presing permanent, şi-a îndeplinit şi misiunea de a-l bloca pe Brandan.
Bancu – Încă este departe de forma de anul trecut, dar de această dată a avut destule reuşite. O pasă excelentă pentru Măzărache în prima repriză, un şut decent cu dreptul din afara careului, stângul pus la ţanc pentru deschiderea scorului şi bara din final, după ce preluarea nu i-a ieşit cum trebuia.
Măzărache – Putea marca din prima repriză, când Bancu l-a servit ideal, dar a ratat şutul cu stângul, singur cu portarul advers. S-a revanşat cu o execuţie de atacant adevărat, cu capul, în partea secundă. Are deja 3 goluri şi îşi merită locul în echipă.
Manea – Practic, puştiul s-a maturizat într-o vară. În sezonul trecut a avut evoluţii modeste chiar şi la echipa secundă, dar încă din amicalele din vară a arătat o creştere în joc incredibilă. Fază de mijlocaş de clasă, la primul contact cu mingea, assist dat practic direct de pe bancă la primul gol, plus un serviciu de efect în final, pentru Bancu. La 19 ani şi 7 luni, puştiul care debuta în Liga I la 17 ani, la Corona Braşov, trebuie să rămână la nivelul ştachetei pe care a ridicat-o brusc, trezind deja comparaţii cu legendarul Zoli Crişan.
Popov – Introdus din nou ca mijlocaş, a fost prompt pentru presingul de întâmpinare necesitat la 2-1, când Viitorul încerca să aducă mingi în careu pentru cei 4 atacanţi.
Dumitraş – Nu este printre primele 3 soluţii de fundaş dreapta, postul său de bază, în schimb tinde să devină jucătorul aruncat pe teren în faţa apărării, schimbarea clasică la trecerea timpului.
