Greenpeace România a publicat în această săptămână lista neagră a pesticidelor din Uniunea Europeană: 209 dintre acestea pot reprezenta riscuri pentru sănătate şi mediu. O nouă versiune a catalogului intitulat „Lista neagră a pesticidelor în UE” a fost realizată de Lars Neumeister, un expert independent, ce inventariază toate pesticidele autorizate în Uniunea Europeană în funcţie de potenţialele riscuri pe care le reprezintă pentru sănătatea oamenilor si a mediului.
În primul rând, acest catalog poate fi folosit de politicieni, fermieri şi industria aferentă pentru a identifica şi micşora riscurile pe care le implică folosirea pesticidelor cu toxicitate ridicată. Pe această cale, Greenpeace le solicită politicienilor şi comercianţilor să sprijine fermierii în ceea ce priveşte înlăturarea pesticidelor şi îngrăşămintelor sintetice şi să încurajeze trecerea către un model de agricultură ecologic.
Un semnal de alarmă
„Cele mai periculoase pesticide pentru oameni şi mediu trebuie să dispară de pe câmpuri şi din alimentaţia oamenilor. În plus, trebuie să ne asigurăm că o substanţă toxică nu este înlocuită de o alta. Am văzut acest lucru în cazul a trei neonicotinoide interzise. De la punerea în aplicare a interdicţiei parţiale pentru aceste substanţe, se foloseşte în locul lor tiacloprid. Această substanţă e un pesticid din aceeaşi clasă a neonicotinoidelor, o ameninţare pentru albine şi alţi polenizatori. Lista neagră trebuie să servească, în primul rând, ca un ghid menit să reducă şi în final să înlocuiască pesticidele chimice de sinteză cu alternative ecologice, non-chimice”, spune Christiane Huxdorff, coordonator al campaniei pentru agricultură ecologică din cadrul Greenpeace Germania.
Raportul analizează cele 520 de substanţe active permise în UE şi le evaluează riscul potenţial. Lista neagră a pesticidelor conţine 209 dintre cele mai periculoase pesticide, care au un impact toxic asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, şi a căror înlăturare din uz ar trebui să fie prioritară.
111 pesticide ar trebui interzise imediat
Pentru a proteja sănătatea oamenilor, specialiştii Greenpeace spun că nu mai puţin de 111 pesticide ar trebui interzise cât mai repede cu putinţă. Este vorba de substanţe precum glifosatul, care a fost clasificat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca un posibil cancerigen, sau abamectinul, un insecticid foarte toxic pentru oameni. România nu duce lipsă de glifosfat. Fie ca doreşti să erbicidezi locul înainte sau după terminarea unei culturi sau doreşti curăţarea de buruieni a curţii pentru semănarea gazonului, erbicidul de care ai nevoie, indiferent de denumirea comercială, are conţinut de substanţă activă glifosat, în doza de 360 de grame per litru, sub forma de sare de izopropil amina. Toate erbicidele bazate pe glifosat poartă denumirea de ERBICID TOTAL. Ca fapt de cultură generală, deţinătorul brevetului pentru erbicidul total, pe baza de glifosat este compania Monsanto, iar primul erbicid total de acest fel a fost RoundUp, lansat în 1974.
Captanul, cancerigen şi imunodepresiv
62 de pesticide îndeplinesc cel puţin două criterii de interzicere imediată pentru a proteja mediul. Este vorba de substanţe precum imidaclopridul, care este toxic pentru albine şi alte insecte şi a cărui utilizare este restricţionată în prezent. Imidaclopridul, ca substanţă activă în produsul Confidor al mărcii Bayer, este omologat în peste 120 de state şi controlează, potrivit referinţelor producătorului, o gamă largă de insecte, în doze mici şi de lungă durată. În anul 2005 a fost produsul nr. 1 al companiei Bayer, generând vânzări de peste 574 milioane de euro!
Pe lângă acestea, alte 36 de pesticide se află pe lista neagră pentru un cumul de toxicitate. Printre acestea se numără un fungicid numit captan, o substanţă cancerigenă, imunodepresivă, toxică pentru peşti şi alte organisme. Acesta se vinde în România sub denumirea de Captan 80 WDG, la un preţ de circa 65 lei/kg şi este recomandat de producător să fie folosit cu cel puţin 14 zile înainte de recoltare la culturile de ceapă, castraveţi, măr, prun şi cu 21 de zile la tomate şi viţă-de-vie.
Decizia o pot lua politicienii
„Fermierii care doresc să iasă din epoca de piatră a pesticidelor au nevoie de sprijin din partea politicienilor şi comercianţilor. Eliminarea treptată a celor mai dăunătoare pesticide reprezintă un pas vital spre un model modern de agricultură ecologică, care nu are nevoie de pesticide. Fermele organice ne arată că modelul ecologic poate înlătura dependenţa de pesticide şi ne permite să ne asigurăm diversitatea hranei şi siguranţa acesteia, protejând în acelaşi timp solul, apele, mediul şi, nu în ultimul rând, sănătatea”, spune Christiane Huxdorff.
Criteriile folosite în sistemul de evaluare au fost: caracterul acut, caracterul cancerigen, caracterul mutagen, impact asupra funcţiei de reproducere, nivelul acceptat de expunere a operatorului, doza maximă zilnică, toxicitate pentru sistemul imunitar, perturbarea glandelor endocrine, impact asupra păsărilor, nevertebratelor şi peştilor, asupra organismelor benefice, albinelor, persistenţă, bioacumulare, jumătatea perioadei de viaţă pe plante, potenţial de levigare, volatilitate.
