Zi istorică pentru Regatul Unit. Britanicii sunt chemaţi astăzi să decidă soarta Europei unite. IN sau OUT, aceasta este întrebarea al cărei răspuns îl vom afla cel mai probabil mâine. Vorbim de un moment crucial pentru întreaga arhitectură a Uniunii Europene, de un referendum ce va tranşa o chestiune de importanţă planetară. Nu mai puţin de 46,5 milioane de votanţi sunt aşteptaţi la urne, mai mult decât la alegerile parlamentare de anul trecut, câştigate de actualul prim-ministru, conservatorul David Cameron. Ce va urma după referendum? În caz de Brexit, cel mai probabil, David Cameron îşi va încheia cariera politică, aşa cum punctează Financial Times, după ce chiar premierul convocase referendumul din raţiuni populiste fapt care acum s-ar putea întoarce împotriva liderului conservator britanic. Aşadar, Marea Britanie ar urma să se confrunte cu o perioadă de incertitudine şi de tensiuni pe scena politică internă, dublată de o scădere a influenţei Regatului Unit pe plan global. În plus, capacitatea guvernului de la Londra de a combate terorismul şi crima organizată va scădea. Mulţi se tem că ieşirea Marii Britanii va da tonul cântecului de lebădă al Uniunii Europene, fapt recunoscut chiar de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: „Dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, va declanşa o perioadă de incertitudini majore. Atât pentru Marea Britanie cât şi pentru Uniunea Europeană, dar şi la nivel global, această perspectivă trebuie evitată. Ne confruntăm cu destule crize, nu e nevoie să mai adăugăm una”. Cetăţenii britanici au de ales între a-şi asuma responsabilitatea solidarităţii în cadrul Uniunii Europene sau să opteze pentru o abordare individualistă, de tip naţionalist. David Cameron avertizează însă asupra riscurilor ce pândesc Occidentul în cazul unui Brexit: „Va fi un uriaş salt spre necunoscut. Cu agresiunea lui Putin la est şi extremismul islamic în sud, nu cred că este momentul unei dezbinări a Occidentului”. Intrat abia recent în polemica internaţională a referendumului britanic, Vladimir Putin a fost cât se poate de critic cu decizia Londrei de a organiza acest vot pentru că pune Uniunea Europeană într-o postură vulnerabilă. „Desigur, Rusia vrea să negocieze cu o Europă puternică, pentru că a purta un dialog cu un partener slab nu merită efortul. Putem presupune că cineva într-un fel sau altul va exercita presiuni asupra ţărilor membre şi toate acordurile şi planurile de cooperare se vor face praf. Un partener puternic nu ar permite să i se întâmple aşa ceva”. Marea Britanie a devenit membră a comunităţii europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice şi politice de pe urma apartenenţei la UE. În plus, Marea Britanie a avut permanent un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen. De aproape zece ani, Marea Britanie a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european.