O formă de crimă organizată, bine structurată şi care încalcă dreptul oricărei fiinţe umane la autodeterminare şi libertate personală, afectează toate ţările din lume şi căreia îi pot deveni victime orice tip de persoane, copiii, tinerii şi femeile fiind considerate a avea o vulnerabilitate crescută. Peste 27 de milioane de oameni în lume sunt victime ale sclaviei şi traficului de persoane. Ţara noastră este, potrivit UE, principala sursă pentru victime ale traficului de persoane, în interiorul Uniunii. Dar oare de ce nu se spune că cei care „consumă” sunt chiar cetăţenii din statele europene cu blazon? Şi măsurile de reducere a fenomenului să înceapă şi din inima Europei.
Asociaţia Tinerilor Olteni Solidari implementează, în perioada ianuarie 2016 – februarie 2017, proiectul „Sclavia modernă”, finanţat de Comisia Europeană, prin programul ERASMUS+, Acţiunea-cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scop educaţional. Proiectul îşi propune abilitarea unui grup de 24 de tineri români şi bulgari pentru a desfăşura activităţi de reducere a vulnerabilităţii tinerilor în faţa traficanţilor de persoane.
Printre obiectivele proiectului se numără: creşterea nivelului de informare a grupului sus-menţionat de tineri români şi bulgari în domeniul traficului de persoane, posibilităţi de prevenire şi de sprijin al victimelor; dezvoltarea în rândul acestora a abilităţilor de realizare de activităţi educative nonformale, în scopul reducerii vulnerabilităţii tinerilor în faţa traficanţilor de persoane; consolidarea competenţelor dobândite de tinerii români şi bulgari, prin realizarea de sesiuni de educaţie între egali, referitoare la reducerea vulnerabilităţii tinerilor în faţa traficanţilor de persoane, implicând ca beneficiari 700 de tineri români şi bulgari, inclusiv tineri cu oportunităţi reduse.
Au învăţat despre realităţile triste ale traficului de persoane
„Activităţile principale ale proiectului sunt două mobilităţi de tineri, în Bulgaria şi România, ţări participante la program. Prima mobilitate a avut loc în Bulgaria, în luna mai 2016. În prezent se desfăşoară cea de-a doua mobilitate, în România. Tinerii români şi bulgari vor afla mai multe despre realităţile triste ale traficului de persoane. În afara întâlnirii cu Iana Matei, ei vor participa la două întâlniri cu persoane implicate şi cu victime ale traficanţilor, în Penitenciarul Craiova. De asemenea, ei vor experimenta metodele educaţiei nonformale şi vor învăţa tehnici de realizare a sesiunilor de educaţie între egali, elaborând apoi metode şi materiale de lucru, pentru reducerea vulnerabilităţii tinerilor în faţa traficanţilor de persoane”, ne-a precizat Oana Mateescu, coordonator al proiectului.
Cifrele oficiale ascund amploarea fenomenului
Discuţiile libere desfăşurate, ieri, în cadrul inedit al unor întâlniri de argumentaţie pro şi contra, s-au purtat între tineri din localităţile bulgare Oreahovo şi Vidin, precum şi adolescenţi din Dolj şi Gorj. La acestea au mai participat Roxana Ristea – Fundaţiei de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, Virginia Şuvoiu – reprezentantă a Crucii Roşii Dolj, Vamen Pantev – delegat al conducerii Căminului de elevi din Vidin.
Pornind de la premisa că cifrele oficiale, de doar 1.000 de persoane căzute victime, anual, în România, traficului de carne vie, respectiv de numai circa 50 de persoane în Dolj aflate în mâinile „peştilor”, participanţii la dezbateri au arătat că statisticile oficiale sunt lipsite de orice urmă de credibilitate. În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane este exploatată în scopuri sexuale. Victimele sunt bătute, violate în mod repetat, private de libertate, terorizate. Traficul de persoane poate avea ca scop, pe lângă exploatarea sexuală şi prostituţie şi muncă forţată, prelevarea ilegală de organe şi alte activităţi similare sclaviei. Numărul de victime pe acest segment infracţional înregistrat în ultimii ani în România oscilează, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane. În 2012 – 1.041 de persoane, în 2013 – 896, în 2014 – 757 şi în 2015 – 880 de cazuri. Aproape jumătate din femeile traficate este formată din minore obligate să se prostitueze.
Vârsta este tot mai scăzută… 12 ani!
„Fetele, care ajung să cadă victime traficului de persoane fac asta încă de la vârste fragede, undeva începând cu 12 ani. De regulă, de la data când organismul lor este bine conturat din punct de vedere anatomic. Cu mulţi ani înainte, exploatarea sexuală începea tot de la vârste fragede. Cauzele sunt multiple. Dar, de regulă este vorba de faptul că sunt insuficient informate. Unele cazuri motivează că o fac din nevoie. La început, constată că banii se fac foarte lejer, dar când ajung pe mâinile unor traficanţi, lucrurile se schimbă şi impactul agresivităţii îşi pune amprenta pe întreaga lor starea de sănătate psihică şi fizică”, a punctat Oana Mateescu.
„Asistăm la o scădere a statutului de părinte. Este mai ales un semn al sărăciei. Putem spune, fără să greşim, că traficul de persoane este un semn evident al lipsei de sentimente materne. Lucrurile sunt foarte complicate. Ne simţim, la un moment dat, copleşiţi. Nu ne facem o problemă pentru că tot mai mulţi tineri nu reuşesc să promoveze bacalaureatul, dar facem o întreagă dezbatere naţională că echipa de fotbal a României a pierdut aseară un meci”, a ţinut să precizeze Virginia Şovoiu, reprezentată a Crucii Roşii Dolj şi, totodată, cadru didactic.
Propuneri de îmbunătăţire
Pentru că este important ca cei tineri să fie conştienţi de capcanele care li se întind la tot pasul, o mai bună informare ar fi mai mult decât necesară. De aceea, organizatorii au format trei grupe de lucru, fiecare responsabil cu un anumit palier instituţional prestabilit: autorităţi publice, învăţământ şi presă. Timp de 30 de minute, adolescenţii au pus, cap la cap, argumente şi contraargumente şi au stabilit că diseminarea cunoştinţelor acumulate, ieri, spre grupuri tot mai numeroase nu poate decât să probeze că întâlnirea de lucru va avea finalitatea scontată.
Pentru presă, adolescenţii au punctat câteva neajunsuri ce pot fi depăşite: dezinformarea populaţiei pentru un anumit scop, lipsa de interes, dezbaterea subiectelor ce nu au ca fundament elemente educaţionale, lipsa de protecţie a jurnaliştilor ce ar putea să documenteze cazuri de trafic de persoane şi manipularea exagerată a persoanelor intervievate. Ca şi într-o analiză SWAT, tinerii propun: informarea corectă a publicului şi educarea persoanelor, acordarea atenţiei unor subiecte noi şi modelatoare, educarea populaţiei cu ştiri şi subiecte care să fie pe înţelesul tuturor şi garantarea libertăţii de exprimare a jurnaliştilor.