Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: România s-a oferit să găzduiască şi să coordoneze 5.000 de militari NATO

România s-a oferit să găzduiască şi coordoneze o brigadă militară NATO de 5.000 de militari, în cadrul măsurilor de disuasiune luate în raport cu Rusia, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Miniştrii Apărării ai statelor NATO au aprobat ieri trimiterea a circa 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă, în Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. Cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării se va analiza şi o propunere a României de a găzdui şi de a coordona o brigadă NATO, circa 5.000 de militari, în cadrul măsurilor menite să descurajeze Rusia, declara, ieri, Stoltenberg. Conform unor surse, cei 5.000 de militari ar urma să fie oferiţi de România, dar informaţiile nu pot fi confirmate oficial. “Nu vrem confruntarea cu Rusia, nu vrem un nou Război Rece. Dar Alianţa va continua să protejeze statele membre de orice ameninţare”, a spus secretarul general NATO, conform Reuters. Alianţa Nord-Atlantică va trimite circa 4.000 de militari suplimentari în Polonia şi în ţările baltice, pentru descurajarea Rusiei, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia cer de mult timp consolidarea prezenţei militare NATO, pentru descurajarea Rusiei. “Alianţa Nord-Atlantică a luat măsuri solide pentru protejarea naţiunilor noastre şi pentru a contribui la stabilitatea regională. Dar provocările continuă. De aceea, trebuie să avem măsuri pe termen lung. Am stabilit avansarea prezenţei în partea de est a Alianţei. Acum discutăm dimensiunile, scopul şi componenţa forţei militare. La recomandările experţilor noştri, se va decide mobilizarea a patru batalioane în ţările baltice şi în Polonia. Această decizie va transmite un semnal clar: că Alianţa este pregătită să apere orice aliat”, a declarat Jens Stoltenberg. Kremlinul a avertizat ieri că Rusia va lua măsuri de apărare în cazul suplimentării efectivelor NATO în estul Europei. Săptămâna trecută, surse diplomatice afirmau că Statele Unite ar putea solicita implicarea Canadei pentru a contribui, alături de Marea Britanie şi Germania, la suplimentarea efectivelor NATO în Europa de Est, în contextul în care aliaţii europeni sunt reticenţi. În pofida demonstraţiilor de forţă prin organizarea de exerciţii militare în Europa de Est, Alianţa Nord-Atlantică pregăteşte şi staţionarea a 4.000 de militari suplimentari, prin rotaţie, în Polonia şi ţările baltice, pentru descurajarea Rusiei. Până acum, la noua forţă militară au anunţat participarea Statele Unite, Marea Britanie şi Germania, fiecare cu câte 1.000 de militari. Washingtonul caută încă un aliat care să trimită 1.000 de militari în statele est-europene, dar ţările europene sunt reticente să contribuie. “Aliaţii europeni au motive să nu se implice. Sunt deja implicaţi în alte operaţiuni, în Europa, în Africa, în Afganistan. Pur şi simplu nu mai au fonduri”, a declarat un diplomat NATO. “Există disensiuni în cadrul NATO. Unii aliaţi cred că trupele trebuie suplimentate pe flancul sudic”, dezvăluie Sophia Besch, analist la Centrul pentru Reformă Europeană (CER), cu sediul la Londra. “Summitul NATO de la Varşovia va fi ultimul din mandatul preşedintelui Barack Obama, iar Statele Unite vor să fie un succes. Se vor asigura că va fi găsită a patra ţară care să contribuie, posibil Canada”, declara un diplomat polonez. Statele Unite au anunţat în martie că vor trimite militari suplimentari în Europa de Est, cel mai probabil inclusiv în România, începând din anul 2017, în contextul măsurilor de garantare a securităţii pe fondul acţiunilor Rusiei. Pentagonul a alocat un buget suplimentar de 3,5 miliarde de dolari pentru o prezenţă militară permanentă în România, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. Decizia suplimentării capabilităţilor militare americane în Europa de Est are rolul de a oferi garanţii de securitate aliaţilor NATO în contextul activităţilor militare ale Rusiei. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să transforme patrulele aeriene din zona Mării Baltice într-o forţă care să poată apăra ţările baltice în caz de război, afirma în martie generalul american Philip Breedlove, la acea vreme comandantul în exerciţiu al forţelor NATO din Europa, în ceea ce era un avertisment adresat Rusiei.