Teoretic s-a tras linie aseară şi astăzi, luni, 6 iunie a.c., ştim cu exactitate cam totul, după desfăşurarea alegerilor locale. Precizăm, într-un singur tur. Numărătoarea voturilor s-a încheiat. Fiecare partid, dintre cele înscrise pe buletinele de vot, la nivelul Biroului Electoral Judeţean, comensurează, acum, cu ce s-a ales – expresia strădaniei şi marketingului politic – de la numărul primarilor la cel al consilierilor locali şi al consilierilor judeţeni. De sintagma “campanie fadă”, lustruită îndelung şi cam fără rost nu are sens să ne mai aducem aminte. În schimb, limitarea panotajului, prin eliminarea bannerelor şi mash-urilor, poate fi considerată un baraj informaţional şi corecţiile care vor trebui aduse legii, nu pot face abstracţie de această constatare. Mai ales că, în toamnă, sunt prevăzute şi alegeri parlamentare. Urmărită cu atenţie, campania electorală premergătoare zilei de ieri ne-a sugerat un lucru de netăgăduit: confruntarea politică, în Dolj, s-a dus între candidaţii social-democraţilor (PSD) şi liberalilor (PNL), aceştia din urmă purtând teoretic în cârcă dezavantajul unei pulverizări a spectrului de dreapta. ALDE şi UNPR, dar şi PMP, PSRO şi PND nu au lipsit din peisaj. Analizele nelipsite vor avea concluzii, probabil concrete, şi bine ar fi să nu fie uitate în “dosarul alegerilor locale 2016”. Rezultatele de acum, de la locale, au, de bună seamă, importanţa lor în desemnarea noilor entităţi ale administraţiei publice locale. Vor conta, bineînţeles, şi la alegerile legislative, din motivele ştiute. Nu impietează, în schimb, deloc asupra guvernului actual, care poate recepta, cel mult, un semnal. Şi atât. În rest, nici o repercusiune. AFP, într-o corespondenţă de la Bucureşti, susţinea că alegerile constituie “primul test după incendiul Colectiv”. La Dăbuleni, Melineşti, Pleniţa şi Dioşti, ca să cităm patru localităţi din extremităţi ale Doljului, prea puţin dintre alegători şi-au mai adus aminte de… Colectiv. S-a bătut monedă, în schimb, pe bună dreptate, pe relaţia cu justiţia a multora dintre candidaţi. Cinismul este un bun tratament contra iluziilor de orice fel. Exigenţele noastre, la nivel declarativ, în ajunul alegerilor, dar şi după, sunt de fiecare dată augmentate, omiţându-se de fapt o realitate: cei pe care îi votăm, sau nu îi votăm, nu sunt nici mai buni, nici mai răi decât votanţii lor. O paranteză: ieri a avut loc şi primul tur al alegerilor parţiale în principalele oraşe ale Italiei (Roma, Milano, Torino, Napoli) şi 14 milioane de italieni au fost chemaţi la urme. Din cauza corupţiei, Roma, sufocată de scandaluri, este, din noiembrie anul trecut, gestionată de un prefect, datoria marii metropole ridicându-se la 12 miliarde de euro şi în pole-position se afla avocata Virginia Raggi (30%) de la Mişcarea 5 Stele (M5S) a lui Beppe Grillo. Până la urmă, ce arată campania electorală încheiată? Mai multe lucruri şi, printre acestea, faptul că politica nu se reduce doar la mesajele pe Facebook. Iar empatia candidaţilor are rostul ei. De astăzi, se configurează majorităţile, prin sistematizări convenite, în fiecare consiliu local şi implicit în fiecare consiliu judeţean. Dacă prezenţa la vot a fost cea de acum cunoscută, şi alegătorii cu vârsta peste 45 de ani şi-au îndeplinit, în bună măsură, ceea ce numim o obligaţie civică, putem reţine doar că politica e complicată, contradictorie, nedreaptă şi coruptă. La noi şi aiurea.
