Ieri, în plină zi ploioasă, sute de muncitori lucrau pe şantierele Parcului „Nicolae Romanescu”. Străbătut, la pas, de la intrarea dinspre strada Potelu, lucrările par să fie într-o forfotă de neînţeles. Numai că se munceşte pe obiective clar definite, iar termenul propus pentru finalizarea restaurării are toate şansele să fie respectat. Băncile sunt reutilizate, 200 din acestea, alte 100 fiind noi; asfaltul turnat recent la intrarea principală dă semnalul că, la finalul lucrărilor, imaginea va fi ademenitoare. Aleile ce urcă peste dealurile parcului au la bază piatră rustică, podeţele sunt lucrate din lemn în stil tradiţional, iar vechiul pod de la capătul lacului, din zona Debarcader, are deja turnată cea mai mare parte a formei inaugurale.
La proiecte mari, eforturi mari. Şi, cu siguranţă, nervi la fel de întinşi. Ploaia de ieri nu a însemnat „depunerea armelor” pentru cei aproape 300 de muncitori ai firmelor ce lucrează la restaurarea Parcului „Nicolae Romanescu”. Împărţiţi pe echipe, ei muncesc începând de la marginea parcului dinspre strada Potelu, unde se înalţă viitorul gard de împrejmuire, continuând cu amenajările din zona hipodromului şi, mai apoi, cu cele din partea centrală a obiectivului.
Câteva date tehnice impresionante
Principalele lucrări efectuate vor duce, în final, la câteva realităţi demne de luat în seamă. Începem enumerarea cu execuţia a 46 km de conducte de apă – de canalizare şi de apă pentru aspersoare, cabluri electrice pozate subteran; alţi 2 km reprezentând aproape 1 hectar de alei carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică; reabilitarea a aproximativ 7.750 mp de alei pavate cu piatră cubică şi a altor 4.200 mp de alei noi pavate cu piatră cubică.
La toate acestea se vor adăuga amplasarea a peste 500 de stâlpi ornamentali turnaţi în fontă, de 5,5 metri înălţime pentru instalaţia electrică de iluminat, cât şi pentru instalaţia de supraveghere video, aproximativ 1.500 metri liniari de împrejmuire (gard) a terenului parcului cu panouri confecţionate din fier forjat montate pe stâlpi turnaţi în fontă pe laturile de est şi de vest ale parcului, reabilitarea a peste 3.000 metri liniari de gard existent (din prefabricate din beton) pe laturile de nord şi de sud ale parcului, lucrări de reabilitare a unei clădiri cu subsol, parter şi un etaj (casa grădinarului), de reabilitare a trei chioşcuri, reabilitare a templului Belvedere (cunoscut şi sub numele de Templul Dragostei sau Glorieta) şi a unor podeţe peste cursul de apă al parcului.
Primele urme de vandalism
Accesul în Parcul „Nicolae Romanescu” este interzis publicului. Cel puţin, la nivel de instructaj, firmele de pază au atenţionat că paznicii vor risca sancţiuni cu diminuarea salariului cu 10% pe o lună, în situaţia în care nu îşi fac datoriile de serviciu, în sensul interzicerii accesului în perimetrul de lucru. Cu toate astea, pe ici, pe colo, un tânăr alerga, două-trei bunici îşi plimbau nepoţii în apropiere de intrarea principală a parcului. Pe acest fond, pentru că nu am vrea să bănuim pe cineva din rândurile muncitorilor, s-a produs o distrugere a sculpturii cioplite într-un trunchi uscat de copac, de sub podul suspendat.
200 de bănci sunt refolosite, alte 100 vor fi noi
Pornind de la intrarea principală, echipe de muncitori folosind arzătorul şi butelia lucrau la reabilitarea băncilor. Două treimi din totalul acestora vor fi utilizate din cele existente şi doar o treime va fi achiziţionată, ca nouă. De aceasta dată, băncile vor fi fixate şi încadrate în pavaj din piatră cubică.
Nu fac obiectul proiectului de reabilitare principalele construcţii existente în parc: restaurantul Debarcader, restaurantul Ciobănaşul, Castelul Fermecat, restaurantul de la intrarea în parc din strada Coposu, deoarece nu sunt în proprietate publică a Primăriei Craiova, aşa cum este parcul din 1855, ci sunt proprietate privată a unor agenţi comerciali, încă din perioada 1990-2000. Podul suspendat (podul cu hobane) a fost consolidat şi reabilitat în 2003 şi, de asemenea, nu face obiectul intervenţiilor care se execută în prezent.
Voluntar, cu grijă pentru veveriţe
Tot ieri, printre cei ce se plimbau prin Parcul „Nicolae Romanescu” am întâlnit şi un pensionar, autointitulat voluntar pentru mediul înconjurător. Îl zărim aplecat, cu mâinile pline de noroi, în timp ce fixează în sol un puiet de nuc. Se declară un grijuliu al faunei, mai cu seamă al veveriţelor, care ar fi, în viziunea sa, văduvite de hrana obişnuită. În vârstă de 75 de ani, cu multe plecări în afara ţării, bărbatul afişează o vioiciune naturală, un zâmbet firesc celui care a luat, la propriu, măsurile multor potentaţi din Dolj şi se declară încrezător că, în toamnă, când va reveni în ţară, va redescoperi Parcul „Romanescu” la fel de frumos ca în anii copilăriei sale. Şi-ar mai dori ca oamenii să iubească natura, să nu distrugă cu atâta lejeritate ceea ce alţi construiesc, în genunchi chiar, arătând spre o echipă de muncitori ce fixa piatra cubică.
Iniţial, documentaţia tehnică a avut lipsuri
Aşa cum a afirmat, ieri, în şedinţa ordinară a Colegiului Prefectural Dolj, George Obrocea, director executiv al Direcţiei pentru Cultură Dolj, „s-a plecat greşit de la început. Pe parcurs s-au corectat lipsurile din documentaţie. Orice astfel de proiect suscită probleme. Tragem un semnal de alarmă şi pentru viitor, ca toate firmele să aibă competenţe în acest scop şi să urmărească atent lucrările. Specialiştii trebuie să fie bine documentaţi pe asemenea lucrări”.
«Cel mai important proiect aflat în curs de execuţie este restaurarea Parcului „Nicolae Romanescu” din Craiova, luat în evidenţă ca monument istoric, sub codul DJ-II-a-A-07924. (…) Având în vedere faptul că la sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură dispunem de un extras al proiectului lucrărilor, cât şi faptul că Parcul „Nicolae Romanescu” este monument istoric de grupa valorică A (de importanţă naţională), instituţia noastră a solicitat, la data de 23.03.2016, Ministerului Culturii, să-şi asume rolul de a asigura controlul conformităţii lucrărilor care se execută cu proiectul avizat. Prin Ordinul nr. 2219/29.03.2016, Ministrul Culturii a dispus constituirea unei comisii de specialişti în domeniul peisagisticii pentru verificarea în teren a conformităţii lucrărilor, cât şi pentru a evalua impactul cultural al intervenţiilor aflate în curs de execuţie. Ca urmare a primei şedinţei din 31.03.2016 a comisiei constituită în urma acestui Ordin al Ministrului Culturii, s-au stabilit măsuri privind sistarea lucrărilor de realizare a săpăturilor pentru fundaţii la împrejmuirea parcului şi a gardurilor din jurul insulelor şi malurilor lacului, în perioada 31 martie – 14 aprilie 2016, până la elaborarea raportului comisiei; în a doua şedinţă, din 12.04.2016, s-au stabilit măsuri care privesc lucrările de îngrădire a lacului şi a insulei de la intrarea principală în parc, desfiinţarea gardurilor existente pe insula din lacul mare, măsuri privind adăposturile păsărilor, privind continuarea lucrărilor de tratamente şi de întreţinere a vegetaţiei parcului, afectată de lucrările de construcţii. Măsurile stabilite şi asumate de părţile implicate au corectat parţial lipsurile existente în documentaţia tehnică pe baza căreia se execută lucrările de reabilitare din Parcul „Nicolae Romanescu” (documentaţie pe care Ministerul Culturii a avizat-o favorabil în 2014), deşi din proiectul tehnic lipseau cele mai importante parţi: planul de peisagistică şi planul de organizare a execuţiei lucrărilor, documente de proiectare care ar fi trebuit să stabilească măsurile de protejare a arborilor, parte dintre aceştia fiind exemplare din specii rare: chiparoşi de apă, pini negri mediteraneeni etc. În perioada în care au fost sistate lucrările din şantier s-au luat măsuri pentru protejarea vegetaţiei pe baza unui material informativ transmis de comisia sus numita comisie, măsuri executate de constructor şi RAADPFL Craiova», se precizează în Raportul activităţii desfăşurate de Direcţia pentru Cultură Dolj, cu accent pe protejarea patrimoniului construit din judeţul Dolj.
