Partidul Naţional Liberal, cel mai vechi partid din România, sărbătoreşte, pe 24 mai 2016, 141 de ani de istorie. PNL a fost fondat oficial la 24 mai 1875, la iniţiativa unui grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu şi Tache Anastasiu. Partidul Naţional Liberal a dat ţării oameni de stat care au pus umărul la dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Toate evenimentele importante din istoria României au avut în spate Partidul Naţional Liberal. PNL a făcut Marea Unire din 1918, în perioada interbelică – prima Constituţie democratică şi prima Modernizare a Romaniei, iar, în ultimul deceniu, guvernul liberal a lansat cea de-a doua Modernizare a României. Liberalii s-au pus întotdeauna în slujba cetăţeanului. Cel mai bine o ilustrează preşedintele de onoare, Mircea Ionescu Quintus, care spunea: „O viaţă întreagă am stat în acest partid şi aici am să sfârşesc, când Dumnezeu şi când medicii m-or abandona. Suta de ani înseamnă ceva atunci când eşti hotărât de la primii paşi importanţi pe care îi faci în viaţă să slujeşti apropiaţii, să îţi slujeşti profesia, să îţi slujeşti poporul din care te tragi“.
La Craiova, istoria modernă a urbei a fost clădită de Partidul Naţional Liberal. Primul primar al Craiovei, Gheorghe Chiţu, a fost liberal. Ulterior, a fost deputat, senator, pe rând ministru al finanţelor, justiţiei şi internelor în guvernele conduse de I.C.Brătianu. Gh.Chiţu este întemeietorul Şcolii Publice Comerciale din Craiova, ce îi poartă numele şi astăzi.
Nicolae Romanescu, cel mai vizionar dezvoltator al Craiovei, primar de patru ori, a fost tot liberal. Acesta a fost susţinut de liderul PNL, D.A. Sturdza, şi s-a dovedit cea mai bună alegere pentru oraşul nostru. Despre alegerea lui N. Romanescu ca primar al Craiovei, Iulian Vrăbiescu – prefect al judeţului – afirma: ,,Craiova a dat o strălucită probă că este liberală şi alături de oamenii cinstiţi’’. În timpul lui Nicolae Romanescu, între 1902-1903, au fost executate lucrări la Bulevardul de Centură, una din cele mai mari realizări ale epocii în materie de construcţii de drumuri. Tot lui Romanescu îi datorăm aducerea apei potabile, iluminatul public, pavarea străzilor, amenajarea pieţii centrale şi extinderea abatorului. De asemnea, primarul liberal a realizat şi parcul din Craiova. Proiectul, realizat de arhitectul peisagist francez E. Redont, în 1900, a fost medaliat cu aur la Expoziţia de la Paris din 1900. Parcul a fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a primului ministru Dimitrie Sturdza, a prefectului de Dolj, Iulian C. Vrăbiescu. ,,Numai muncind mult, chiar foarte mult chiar, făcând enorme economii – scria N.Romanescu în 1905 – am putut realiza lucrările parcului”. Romanescu a a avut în plan şi introducerea tramvaiului în Bănie, însă proiectul nu s-a materializat. Dintotdeauna, liberalii au sprijinit educaţia, lucru pe care l-a făcut şi Romanescu atât ca primar, cât şi ca deputat: în 1885 a întemeiat o Şcoală de menaj la Craiova, iar în 1901 a introdus cel dintâi atelier-şcoală din ţară. ,,Se găseşte aur în inteligenţa copiilor din popor. Acest aur trebuie scos la suprafaţă. Căutând fără răgaz, cu o riguroasă metodă, şcoala trebuie să descopere şi să pună în valoare superiorităţile adevărate”, spunea Nicolae Romanescu în discursul din Parlament, în anul 1927.
Un alt membru marcant al PNL a fost medicul craiovean Constantin Angelescu. Acesta a fost ministru al Lucrărilor Publice în 1914, apoi, în patru rânduri, ministru al Instrucţiunii Publice (1918-1938), Preşedinte al Ateneului Român, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi membru de onoare al Academiei Române din 1934.
De asemenea, liberalii doljeni se mândresc cu Eugeniu Carada, fost director al Băncii Naţionale a României, care, alături de I.C. Brătianu, îşi aduce contribuţia la Războiul de Independenţă (1877-1878), organizând armata, ocupându-se cu înzestrarea ei cu armament şi primind medalia ,,Trecerea Dunării’’. Iar lista poate continua cu: C.N. Pop – primar al urbei (1922), doctor în drept la Paris, prefect al judeţului Dolj între 1911-1916, Alexandru D. Nicolaid – membru al PNL şi primar al Craiovei între 1883-1887, Constantin Ciocăzan – membru PNL, deputat liberal şi primar al urbei între 1907-1911, Elefterie Cornetti – deputat liberal de Dolj şi prefect al judeţului Mehedinţi, craiovean de origine, care, împreună cu soţia sa, a pus bazele primei şcoli de artă din oraş. Constantin C. Neamţu, primar al Craiovei între 1923-1924, a pus bazele Băncii Comerţului din Craiova – prima bancă particulară din urbe – al cărui director a fost între 1910-1948. De numele său sunt legate clădirile Primăriei Craiova şi Casa Albă, construite în stil neoromânesc. Alţi primari liberali ai urbei au fost Ilie Antonioni, în 1922, şi Constantin Negrescu, între 1924-1927.
PNL este printre principalele forţe politice din judeţul Dolj şi cea mai importantă filială liberală din Regiunea Olteniei. În acest moment, PNL Dolj are reprezentativitate în administraţia locală, dar şi în Parlament şi structurile guvernamentale. Liberalii din Dolj continuă demersurile înaintaşilor pentru prosperitatea şi modernizarea judeţului”. Vom încerca să fim demni de încrederea pe care ne-au acordat-o românii de-a lungul celor 141 de ani de existenţă şi să reprezentăm cu cinste toţii doljenii, aşa cum au făcut-o şi înaintaşii nostri”, o spun cu determinare membrii PNL Dolj.
Anul acesta, Pavel Badea şi Nicolae Giugea, alături de candidaţii PNL la Consiliul Local Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj, pot reînvia tradiţia liberală şi să redea Craiovei stralucirea de altă dată.
Biroul de presă al PNL Dolj
