Studenţii basarabeni din Craiova au aniversat ieri, 98 de ani de la Unirea României cu Basarabia. Tinerii i-au antrenat şi pe craioveni, alături de care au făcut tradiţionala „Horă a Unirii”, în centrul Craiovei. Tot aici, la statuia lui Mihai Viteazul, într-o atmosferă emoţionantă s-au depus flori, s-au recitat poezii şi s-a cântat „Răsai”; „Limba noastră” şi „Treceţi batalioane române Carpaţii”. Seara s-a încheiat în acelaşi ritm, cu toţii participând la Festivalul „Cu gândul spre Basarabia”. Doi elevi ai Colegiului Carol I au participat la acest moment, i-au susţinut pe studenţii basarabeni şi au spus că vin de fiecare dată pentru îşi iubesc ţara. Ei au mărturisit că această dragoste de istorie le-a fost insuflată de profesorul lor de istorie, domnul Valentin Băluţoiu.
Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii româneşti – Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şiBucovina – spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov. Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roşii » dezlănţuită de Ceka-GPU-NKVD şi ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Ţării, inclusiv al delegaţilor ruşi sau ucraineni care au votat Unirea.
În ziarul timpul.md se spune că în acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internaţional pentru refugiaţi al Societăţii Naţiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiaţi din Rusia şi Ucraina, majoritatea simpli care-şi riscau viaţa trecând Nistrul înot sau pe ghiaţă sub gloanţele grănicerilor ruşi. Dintre aceşti refugiaţi, socotiţi indiferenţiat « reacţionari » sau « contra-revoluţionari » de autorităţile sovietice, toţi cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roşie a ocupat ţara, au fost deportaţi în Siberia.
Asociaţia Studenţilor Basarabeni dinCraiova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova şi Casa de Cultură a Studenţilor, a organizat Festivalul „Cu gândul spre Basarabia”. La acest eveniment au luat parte deopotrivă, studenţi, reprezentanţi ai mediului academic din Craiova, artişti şi nu în ultimul rând, simpli cetăţeni, patrioţi, care au spus pe singură voce că doresc să devenim un singur popor şi să vorbim o singură limbă. Numele artiştilor celebri de pe ambele maluri au fost prezentate cu har şi cu talent de marea noastră actriţă Alla Cebotari, un suflet nobil, basarabean.
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, acompaniat de Ansamblul Folcloric „Tezaur” din Chişinău, Suzana Popescu, Viorica Ciubotaru, Tatiana Profire dar şi cântăreaţa Alla Cebotari, în calitate de invitaţi speciali, au creat o atmosferă caldă şi prietenoasă ieri seara. „Astăzi se împlinesc 98 de ani de la Marea Unire. ASB la fel ca în fiecare an a organizat mai multe manifestări care să marcheze această zi importantă. Vorbim de un marş al Unirii, de la Festival. Acest festival a avut drept scop trezirea spiritului naţional, păstrarea valorilor, promovarea culturii, precum şi extinderea conceptului de „naţiune” în rândul tinerilor. Vă aşteptăm să făurim Unirea împreuna”, a subliniat Oleg Untu, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni dinCraiova.
Alla Cebotari, actriţă la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri“:
„Este o zi foarte emoţionantă ca toate celelalte petrecute aici, timp de 26 de ani de când am venit la Craiova şi încerc să menţin aprinsă în suflet această flacăre cu gândul spre Basarabia şi spre Unire. Cunoaştem însemnătatea acestui eveniment, când la 1918, Basarabia a fost prima alipită ţării Româneşti şi atunci au format România Marea. Din păcate, nu a durat mult această bucurie, 22 de ani, ca în 1940, Basarabia să fie din nou cedată puterii sovietice, iar noi dorim să avem din nou prilejiul şi să sărbătorim cu toată bucuria, din nou, o mare Unire. De aceea am organizat un spectacol, un festival, „Un gând spre Basarabia” dar surpriza a fost foarte mare, pentru că noi, oltenii nu suntem numai cu gândul, ci şi cu sufletul şi s-au alăturat foarte mulţi. Iar supriza numărul unu a fost a fetelor de la Ansamblul Folcloric Tezaur din Chişinău”
Viorica Clima, studentă, anul IV, Facultatea de Drept :
„Este o zi importantă, suntem 98 de ani de la Marea Unire. Mai este foarte puţin până o să sărbătorim şi secolul. Este o dată importantă pentru că îi comemorăm şi pe cei care au luptat şi care au hotărât ca toate provincile româneşti să fie o singură ţară. 1918 a fost un an în care sufletele româneşti au reuşit să se unească într-o singură ţară”.
Elena Ţurcan, studentă la Facultatea de Economie, anul II :
„Pentru mine acest eveniment este un fel de strigăt al trezirii conştiinţei româneşti. Suntem toţi români şi trebuie să sărbătorim acest eveniment, 98 de ani de la Marea Unire. Acum unirea ar trebui să o facă tinerii, pentru că noi vom fi cei care vom continua parcursul ţării noastre şi sperăm să o facem”
Igor Timuş, student anul I, Facultatea de Mecanică :
„Ziua aceasta semnifică unirea neamului nostru basarabean, român, care reprezintă un stat întreg. Ar trebui să fim un tot unitar, o singură ţară, să luptăm împreună, să ducem la unire efortul nostru. Vorbim aceeaşi limbă şi în Basarabia şi în România, adică suntem cu toţii români.
Alin Oncescu, student Facultatea de Mecanică :
„Am venit să-i susţin pe fraţii mei, de dincolo de Prut. Să sărbătorim împreună Unirea Basarabiei cu România şi pot să spun că sunt mândru şi mă bucur enorm, iar peste doi ani, la 100 de ani, chiar aş vrea să se întâmple să ne unim şi să devenim o singură ţară”
Tudor Burlacu, student anul I, Facultatea de Drept :
„Pentru mine, personal, această zi este una foarte importantă, pentru că în familie am fost educat să fiu patriot, să-mi iubesc ţara şi să respect istoria şi de aceea am venit aici alături de colegii mei”
