Ieri, de Ziua Internaţională a Meteorologie, specialiştii craioveni şi-au expus câteva dintre studiile efectuate cu privire la evoluţia climatică. Pe baza informaţiilor prelucrate în algoritimi proprii, aceştia au conturat unele imagini îngrijorătoare ale viitorul climatic din Dolj şi întreaga ţară. Precipitaţii din ce în ce mai puţine, la noi, în sudul ţării; zile tot mai rare cu zăpadă şi o creştere a perioadei anuale atinsă de temperaturi foarte mari au fost câteva dintre concluziile care s-au desprins din alocuţiunilor participanţilor.
Instituţia Prefectului – judeţul Dolj a fost, ieri, gazda Simpozionului cu tema „Adaptarea societăţii la un viitor mai cald, mai uscat, mai umed”, organizat de Centrul Meteorologic Regional Oltenia, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei. Au participat specialiştii Centrului, oficialităţi publice locale, reprezentanţi ai ISU Oltenia şi alţi invitaţi.
Prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan, cu această ocazie, a declarat: „Îmi face o deosebită plăcere să particip la simpozionul cu tema „Adaptarea societăţii la un viitor mai cald, mai uscat, mai umed”, prilejuit de celebrarea Zilei Mondiale a Meteorologiei. În calitate de Preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă doresc să-mi exprim mulţumirea şi recunoştinţa faţă de specialiştii din cadrul Centrului Meteorologic Regional Oltenia pentru buna colaborare pe care o avem, informaţiile meteorologice furnizate de către dumnealor fiindu-mi de fiecare dată de ajutor. De asemenea, doresc să le transmit că trebuie să fie conştienţi de faptul că de calitatea informaţiei şi a serviciilor pe care le prestează depinde securitatea vieţii oamenilor, progresul economiei naţionale şi viabilitatea mediului ambiant. În numele meu şi al Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj vă urez „La Mulţi ani!”, mult succes şi noi realizări în importanta activitate pe care o desfăşuraţi!”
Tendinţele sunt sumbre
Prima care şi-a prezentat expunerea tematică a fost Liliana Velea, specialist climatologic al CMR Oltenia. „O întrebare de debut care se pune trebuie să fie: este mai cald, mai uscat, mai ploios? Şi, asta în condiţiile în care temperatura medie globală a crescut cu 0,85 grade Celsius, iar în Europa creşterea a fost cu 1 grad Celsius. De precizat că, precipitaţiile au tendinţe de scădere în zona de sud a României. Numărul de zile cu strat de zăpadă scade şi acesta. Iar numărul de zile cu temperaturi mari este în creştere”, a precizat Liliana Velea, climatolog în cadrul Centrului Meteorologic Regional Oltenia. Specialista a mai adăugat că, pe baza scenariilor climatice derivate din mai multe surse de analize, concentraţia gazelor de seră va duce la schimbări profunde. Posibilele modificări viitoare, cele mai sumbre, ar genera o creştere a temperaturii medii globale cu 6 grade Celsius iar iarna cu 1 grad. Pentru România este prognozată o creştere cu 4 grade Celsius. De asemenea, stratul de zăpadă va scădea cu 10-15 cm, în sud-estul României.
Agricultura va fi afectată
Efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii vor putea provoca, în viziunea aceluiaşi specialist, noi oportunităţi. „Durata sezonului de creştere la grâu şi porumb se reduce. La grâu este posibil, ca prin noile condiţii climatice, să se poate ajunge la o creştere a productivităţii. În timp ce, la porumb, va fi invers”, a avertizat Liliana Velea. Disconforul termic va fi în creştere. Se are în vedere un scenariu ce presupune o majorare cu încă 20 de zile a perioadei actuale de disconfort termic, putându-se ajunge ca întregul interval mai-septembrie să fie acoperit de temperaturi foarte ridicate. Şi nu este totul. O altă proiecţie ia în calcul o creştere a intervalului mediu actual cu 50 de zile de disconfort termic!
„În Dolj, avem cu 45 de zile în plus faţă de media naţională a zilelor cu disconfort termic şi se va ajunge la un consum energetic consistent exclusiv pentru răcirea locuinţelor”, a mai punctat Liliana Velea.
Seceta, o mare provocare pentru mileniul al-III-lea
Totul se bazează pe banala apă, a afirmat în timpul lucrărilor, un alt expert al Centrului Meteorologic Regional Oltenia. „Seceta generalizată este printre cele mai mari năpaste, ce pot lovi omenirea la ora actuală. Rezultatul va fi unul de rău augur. Cu toţii ştim că apa însemană viaţă, totul are la bază banala apă. În mod normal, seceta apare atunci când regimul pluviometric este, cu mult, sub media anuală. De-a lungul istoriei, perioadele lungi de secetă au fost cauza marilor migraţii în lume. Seceta duce la războaie pentru controlul rezervelor de apă”, a precizat Viorel Vătămanu, specialist agrometeorologic al CMR Oltenia.
Domnia sa a făcut referiri şi la impactul secetei asupra agriculturii, arătând că, fermierii tradiţionali sunt cei mai predispuşi să migreze. Seceta creşte foarte mult şi eroziunea solurilor, influenţează negativ prin acţiunea mai puternică a substanţelor nocive din sol, care în lipsa apei cresc în concentraţie şi procesul de diluţie nu se realizează.
„În 30 de ani vom fi într-o criză a apei şi alimentelor”
Arătând care sunt cartierele generale ale secetei – Sahara, sud-vestul SUA, sud-vestul Africiiţ Viorel Vătăman atrage atenţia că, acum, inclusiv bazinul Amazonului vine spre grupa zonelor atinse de secetă. „În 2005 mari regiuni de aici, din Amazon, au secat semnificativ. Fenomenul El Nino – oscilaţia sudică este cel care cauzează seceta în zona americană. Să punctăm că, avem trei tipuri de secetă: meteorologică, agricolă şi hidrologică. Până în anul 2100 nivelul secetei va atinge cote nemaiîntâlnite. În următorii 30 de ani, omenirea va fi atinsă de criza apei şi alimentelor, ce vor genera războaie. Zonele cele mai atinse de secetă, pe viitor, sunt vestul şi centrul SUA, mare partea din America latină, regiunile din sudul Mediteranei, sud-vestul Asiei, China, precum şi mare parte din Africa” a arătat Viorel Vătăman. Totodată, nordul Europei, Rusia, Canada şi Alaska vor fi cele mai supuse aridităţii. Mai mult peste 55% din teritoriul SUA va fi afectat de secetă.
Creşte numărul zilelor caniculare
Calafatul a fost, de departe, cel mai atins de caniculă în anul 2015. Zilele caniculare, adică cele cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius au fost în număr de 35, anul trecut, în oraşul de la extremitatea sud-vestică a Doljului. Tot anul trecut, nopţile geroase, respectiv cu temperaturi sub 10 grade Celsius, au atins mult timp Băileştiul. „Climatul nostru se schimbă din cauza acumulării gazelor cu efect de seră în atmosferă. Efectele situaţiilor de vreme severă au generat 30 de decese şi 19.000 de spitalizări în 2007; în ianuarie 2012, 86 de decese şi 7.500 de persoane afectate” a precizat Adriana Băcescu, şef serviciu în cadrul Serviciului Regional de Prognoză a Vremii Craiova.
Ziua mondială a meteorologiei este marcatădin anul 1961 şi reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei ONU care a transformat vechea Organizaţie meteorologică internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială.