Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că „trebuie să fie pus pe masă capul şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului” dacă România va fi suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, el precizând că „cei vinovaţi trebuie să plătească”: „Capul şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului trebuie să fie pe masă dacă acest lucru se va întâmpla. Vreau un plan foarte, foarte riguros, ca în maximum şase luni să se poată relua tranzacţionarea acestor certificate, dar vreau capete jos dacă o asemenea decizie se ia împotriva României şi cei vinovaţi să plătească”.
Agenţia de presă Mediafax a anunţat, joi, că statul român pierde sute de milioane de euro din cauza iminentei suspendări, de cel puţin câteva luni, de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, situaţie generată de neregulile la întocmirea inventarului naţional de emisii, pentru care şeful ANPM, Iosif Nagy, urmează să fie demis.
Informaţia privind suspendarea tranzacţiilor a fost confirmată, ieri, la Târgu Mureş, de către ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a afirmat că este posibil ca România să fie suspendată, luni, de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, pentru o perioadă care speră să nu depăşească sfârşitul anului. Borbely Laszlo a spus că România are, începând din 2007, obligaţia de a raporta Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto – inventarul de emisii de gaze, însă în momentul preluării mandatului de ministru a constatat că nu s-a făcut nimic în acest sens, motiv pentru care s-au iniţiat şase studii, care vor fi gata, însă, doar spre sfârşitul anului.
Decizia finală în privinţa suspendării României de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon va fi anunţată luni, la două zile după încheierea unei reuniuni a Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto, documentul în baza căruia statele semnatare primesc aceste certificate de emisii, cunoscute şi drept „certificate de poluare” sau „certificate verzi”. Suspendarea României a fost propusă la precedenta reuniune a forului, desfăşurată în perioada 6 – 8 iulie la Bonn, în Germania. Conform procedurii, la reuniunea din 25-27 august, ţinută tot la Bonn, România nu mai are dreptul la o nouă audiere, ci doar la o „declaraţie oficială”.
