Despre marele sculptor Constantin Brâncuşi s-a discutat, ieri, la Craiova, în cuvinte dintre cele mai frumoase, fiecare dintre vorbitori încercând parcă să surprindă cât mai bine complexitatea sculptorului oltean şi să se situeze cât mai aproape de ceea ce a fost şi ce a gândit artistul care se năştea, în urmă cu 140 de ani, într-un sat al Gorjului, la Hobiţa. Strânse în mănunchi – toate prelegerile vor fi publicate într-un volum –, prezentările au reuşit totuşi să aşeze în sufletele iubitorilor de artă, dar şi ale necunoscătorilor, părticele din spiritul geniului, ca nişte lespezi simple şi curate cum sunt cele ce acoperă mormântul în care-şi doarme somnul de veci, în cimitirul Montparnasse din Paris.
Prin simpozionul dedicat lui Constantin Brâncuşi, organizatorii – Facultatea de Teologie şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova – şi-au propus să marcheze cei 140 de ani care s-au scurs de la naşterea sa. Manifestarea a fost găzduită în Aula „Nestor Vornicescu” a Centrului de Restaurare al Mitropoliei Oltenia şi s-a bucurat de prezenţa unui public numeros, în primele rânduri fiind distinşi oameni de cultură, unii care şi-au dedicat ani din viaţă pentru a studia parcursul şi gândirea lui Constantin Brâncuşi, cum este Sorana Georgescu-Gorjan şi academicianul Victor Crăciun. Unul dintre invitaţi a fost şi Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, care însă nu a putut să ajungă la Craiova.
„Toţi gravităm în jurul acestor personalităţi”
Cuvântul de început a aparţinut gazdelor, ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, urându-le tuturor invitaţilor, inclusiv autorităţilor locale, un bun venit la lucrările dedicate marelui sculptor.
„Constantin Brâncuşi reprezintă pentru noi omul care a reuşit în viaţă, cu ajutorul lui Dumnezeu, să depăşească limitele firii umane şi să ajungă în panteonul valorilor universale. Este datoria noastră să ne aducem aminte, cum spune Sf. Apostol Pavel, de înaintaşii noştri, să le urmăm pilda şi să-i promovăm în toate momentele vieţii noastre. Personalităţi ca Brâncuşi sunt de dorit de toate naţiile şi popoarele lumii pentru că, pe aceste coloane, se ridică existenţa popoarelor. Toţi gravităm în jurul acestor personalităţi pentru că, în primul rând, sunt deţinătoarele darurilor lui Dumnezeu. Minunile şi lucrările lui Dumnezeu sunt arătate prin om şi omul este acela care, cu ajutorul înţelepciunii divine, pătrunde în taina materiei să o dăltuiască, să o aranjeze în aşa fel încât să reziste în timp şi să fie o axă de comuniune între pământ şi cer. Cu alte cuvinte, artistul, geniul, sfântul sunt aceia care coboară divinul pe pământ”, le-a spus ÎPS Irineu invitaţilor.
„Cinstindu-l pe mare sculptor, cinstim ortodoxia”
După ce a explicat de ce trebuie să fie sărbătorit întotdeauna Constantin Brâncuşi – deoarece „un popor care are memorie istorică trăieşte, dăinuieşte” – Mitropolitul Olteniei a accentuat latura religioasă a marelui sculptor şi modul cum credinţa l-a influenţat pe Constantin Brâncuşi.
„Cinstindu-l pe mare sculptor, cinstim ortodoxia, biserica noastră, care l-a ajutat să se desăvârşească. Pentru că el a crescut în cadrul credinţei noastre, din ea s-a adăpat şi dacă a realizat ceva este datorat, în primul rând, credinţei ortodoxe, care, prin mistica ei, prin tainele ei, a reuşit să-l spiritualizeze atât de mult încât să realizeze ce alţii nu au putut să facă. Era prieten cu Rodin, chiar ucenic în atelierul lui în prima fază, dar nu a putut să stea sub imperiul gândirii şi spiritualităţii acestuia. Și a făcut ceva inedit, şi aceasta l-a lansat şi l-a arătat atât nouă, românilor, cât şi tuturor din întreaga lume, ca un artist desăvârşit, un artist care şi astăzi, prin numele lui, dă prilejul multora să scoată tratate întregi despre ceea ce a însemnat opera de artă, spiritualitatea şi înălţimea gândului şi a înţelepciunii”, a surprins, în cuvinte deosebit de frumoase, ceea ce a fost la rădăcina spiritului său creator înalt.
„Vă arătăm de ce noi, la Craiova, ţinem să îl omagiem pe Brâncuşi”
Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, partener al evenimentului, le-a urat invitaţilor să se bucure de programul care le-a fost pregătit, deoarece este unul special.
«Ne încearcă o mare bucurie astăzi, când aniversăm 140 de ani de la naşterea marelui Constantin Brâncuşi, ca Biblioteca Judeţeană să fie parteneră cu Facultatea de Teologie în organizarea acestui mare eveniment cultural. Și anii precedenţi, biblioteca organiza manifestări care îi erau dedicate lui Constantin Brâncuşi, dar anul acesta cu atât mai mult, cu binecuvântarea ÎPS Irineu şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, am reuşit să facem un program de care suntem foarte mândri. În cadrul programului sunt incluse şi două vizite tematice care vin să vă arate de ce noi, la Craiova, ţinem să îl omagiem pe Brâncuşi. Este vizita la Biserica „Madona Dudu”, acolo unde Brâncuşi a slujit la strană, dar şi la Muzeul de Artă, unde veţi vedea o clădire superbă, dar şi o adevărată colecţie de artă a lui Constantin Brâncuşi».
„Ne mândrim cu cea mai mare colecţie de opere”
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, le-a spus distinşilor invitaţi că sculptorul Constantin Brâncuşi nu este doar cel mai cunoscut dintre olteni, ci şi cel mai cunoscut dintre români. Olguţa Vasilescu a amintit şi de dramaturgul Eugen Ionescu, care, de asemenea, este foarte cunoscut în literatura universală, îndeosebi cea franceză, el fiind însă născut la Slatina, cu studiile desăvârşite la Craiova.
«Întotdeauna când mergi în afara graniţelor ţării şi vorbeşti despre personalităţile cunoscute, Brâncuşi este primul care le vine pe buze tuturor celor care ştiu ceva despre România. Noi ne mândrim nu doar cu gorjeanul care a fost adoptat de Craiova, dar şi cu alt mare om de cultură care a fost născut la Slatina, Eugen Ionescu, cel care şi-a finalizat studiile chiar aici, la Colegiul Naţional „Carol I”. Ne mândrim în Craiova cu cea mai mare colecţie de opere Constantin Brâncuşi din România. Din păcate, mică faţă de ce există la muzeul francez, dar poate, pe parcurs, statul român va mai reuşi să recupereze câteva din operele de artă şi să le aducă aici, în Oltenia».
Noul stadion, legat de arta brâncuşiană
Primarul Craiovei a punctat şi ceea ce a făcut municipalitatea pentru memoria lui Constantin Brâncuşi, şi anume o Tabără de Sculptură pentru artişti, cioplitori în piatră, precum şi construcţia noului stadion care a fost legată pentru totdeauna de arta brâncuşiană.
«Noi am încercat să găsim un nou Brâncuşi, printr-un simpozion de sculptură pe care îl face în fiecare an şi care se cheamă chiar „Drumuri brâncuşiene” şi care are în centrul său câte o altă personalitate craioveană. A fost Marin Sorescu, iar anul trecut a fost maestrul Tudor Gheorghe, care împlinea şi o frumoasă vârstă de 70 de ani chiar în timpul Taberei de Sculptură. Anul acesta este Adrian Păunescu. Urmează Alexandru Macedonski şi, desigur, toate celelalte personalităţi cu care noi ne mândrim. Vreau să vă spun că, în momentul în care ne-am gândit cum va arăta noul stadion al Craiovei şi am stat de vorbă cu arhitecţii, le-am spus că trebuie să se gândească la faptul că oraşul Craiova nu este doar patria fotbalului, ci este şi patria lui Brâncuşi. Și atunci ar fi bine ca ei să imagineze forma ovoidă, aşa cum gândea Brâncuşi în foarte multe din operele din colecţia sa. Ceea ce s-a şi întâmplat şi o să vedeţi când se va finaliza, anul acesta».
Edificiul din sticlă, dedicat lui Constantin Brâncuşi
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a spus că politicienii nu ar trebui să vorbească în cadrul unor astfel de evenimente, ci să lase faptele să vorbească despre modul cum pun în operă valorile pe care le-a lăsat un asemenea geniu.
«Și aici, faţă de alte dăţi, noi chiar venim în faţa dumneavoastră fără să ne mai ruşinăm. Muzeul de Artă a fost restaurat cu 8 milioane de euro, acolo unde o sală poartă numele lui Brâncuşi, iar operele lui sunt puse la mare respect. Eu pun la socoteală şi un scaun care este tot operă de artă, cum pun şi Ecorseul care este cel mai bine păstrat şi este făcut tot de Brâncuşi. Se află şi cel mai scump „Sărut” din lume, de circa 20 milioane de dolari. După ce am făcut toate aceste lucruri, am zis că nu suficient, că ar trebui să facem ceva ce am văzut că s-a cerit şi înainte de a fi noi, ceva mai special pentru Brâncuşi, un loc care să fie numai al lui. Cu 7,3 milioane de euro, vom face un edificiu special pentru Brâncuşi care va spectaculos numai prin construcţia sa: o prismă de 15 metri înălţime, cu forma ovoidă şi 1.200 de metri sub pământ, ca la Muzeul Louvre din Paris».
Edificiul dedicat lui Constantin Brâncuşi va fi terminat în acest an, autorităţile judeţene spunând că va fi pentru prima dată când, după foarte mulţi ani, în România, se construieşte ceva pentru Brâncuşi.
