La târgul tradiţional miroasea a bunătăţi şi a sărăcie – Marfă multă, cumpărători puţini

Cârnaţi, pastramă, brânză de burduf, plăcintă de casă şi câte alte bunătăţi nu găseai în târgul de bunătăţi din Bănie. Fie din cauză că ţineau post, fie că se aflau într-o perioadă de economii, craiovenii mai mult au admirat decât să cumpere.

Apetisantele produse tradiţionale au strâns, şi în acest sfârşit de săptămână, lumea în centrul Craiovei. Chit că nu se apropie sărbătorile de iarnă, pofticioşii şi gurmanzii au dat iama în coşurile cu afumături şi brânzeturi, pe care le-au luat la scotocit. După ce s-au interesat de provenienţa producătorilor, de reţetele după care le prepară, au plecat dezamăgiţi nu înainte de a gusta o feliuţă de mezel, aşa ca de probă. “Nu am cumpărat nimic pentru că sunt scumpe foc. La pensioara mea nu-mi permit să iau decât vreo câteva grame de pastramă şi puţină şuncă afumată, dar am renunţat. De banii pe care i-aş fi dat aici, îmi fac cumpărături din piaţă şi mănânc o săptămână”, ne-a spus o pensionară care se învârtea în faţa standului cu bunătăţi aduse tocmai de la Sibiu.

Afumăturile nu ţin cont de sezon

Ca şi cum şi-ar fi propus să le stârnească şi mai mult poftele, comercianţii de produse tradiţionale au venit parcă şi mai încărcaţi. Puteai să găseşti bucate dintre cele mai alese. Cârnaţi la bardă, groşi cât două degete – 40 de lei pe kilogram, caltaboşi – 35 de lei pe kilogram, slăninunţă afumată – 25 de lei pe kilogram. Nu au lipsit nici delicatesele din carne, pastrama de pui şi pastrama de porc  – la 40 de lei pe kilogram. Toate produsele aveau o culoare aurie-lucioasă şi răspândeau o aromă plăcută de afumătură. “Toate produsele noastre sunt tradiţionale, preparate după reţetele vechi, moştenite din bătrâni. Au numai sare şi piper, nici un pic de vegeta şi, bineînţeles, uscate la fum. Le depozitaţi într-o cămară bine aerisită şi rezistă fără nici un fel de problemă “, le dădeau indicaţii vânzătorii.

Găluştele cu prune, un desert preferat

La standul de la Vădastra, Olt, bunătăţile erau expuse atrăgător în vase de ceramică tradiţională. Aici tentaţia era şi mai mare pentru că totul era gata preparat, nu mai lipsea decât să scoţi banii din buzunar şi să te aşezi la masă. Oferta era bogată şi, cu greu, te puteai decide ce să alegi. Erau icre de crap, fasole bătută cu garnitură de ceapă, sărmăluţe şi zacuscă. “Putem să vă punem şi la pachet zacusta, dacă doriţi”, se ofereau galanţi comercianţii. O porţie cu patru sărmăluţe costa 8 lei, iar un borcănel cu zacuscă – 7 lei. La acelaşi stand, găseai şi delicioasa terină cu ficat de pui. Nu lipsea nici desertul: mucenicii presăraţi cu nucă, turta dulce de casă, ciocolata albă sau neagră, prăjitura cu vişine, plăcintă cu dovleac şi scorţişoară, găluşte cu prune.

Branza de Sibiu a făcut piaţa

Tarabele cu brânzeturi au fost la mare căutare, lumea a stat cuminte, la cozi pentru a-şi procura măcar o bucăţică din renumita brânză de Sibiu, chit că era niţeluş cam scumpă – 44 lei pe kilogeam. Ciobanii coborâţi de la munte s-au întrecut în a-şi prezenta marfa, iar acest lucru le-a cam încurcat unora socotelile. În ciuda preţurilor piperate, pentru că pofta a fost totuşi prea mare, oamenii şi-au călcat pe inimă şi au cumpărat câte o caserolă cu unt de casă – 35 de lei pe kilogram, caşcaval împletit şi afumat – 30 de lei pe kilogram, brânză de burduf – 30 de lei pe kilogram. Tentaţia cea mai mare a fost însă brânza în scoarţă de copac, de culoare alb-gălbuie şi consistentă, care se vindea sub forma unei felii mari cât tulpina unui arbore.