Într-o economie internă integrată din toate ungherele în cea comunitară, la mai bine de trei luni de la seceta gravă care a afectat producţia agricolă românească, aparatul birocratic al Comisiei Europene a dat voie Guvernului nostru să acorde ajutoare pentru compensarea pagubelor cauzate de seceta severă. Prevăzător în acest sens, Guvernul României a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015, care se poate pune în aplicare până la 31 decembrie a.c. După cum ne-am obişnuit, sumele precizate în actul Guvernului sunt cu mult mai mici în raport de dimensiunea reală a pagubelor. Numai Doljul are culturi distruse de secetă, care ar valora o treime din totalul fondurile alocate la nivel naţional.
Comisia Europeană (CE) a aprobat în 17 noiembrie 2015, schema de ajutor SA. 43393 (2015/N) – privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie – septembrie 2015. Decizia CE confirmă faptul că, Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015 respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020. Cuvintele de mai sus sunt publicate drept informare de presă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Schemele de ajutor, 8% din cât ar fi valorat producţia la hectar
Dacă le coroborăm cu prevederile art. 12 din OUG nr. 45/2015, care atestă că: “Începând cu data primirii deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se stabileşte eligibilitatea beneficiarului şi se poate constitui obligaţia de plată a acestui ajutor”, dar şi cu cele ale art. 13, potrivit căruia: “În situaţia în care, anterior emiterii deciziei (CE), Comisia Europeană solicită modificări privind prezenta schemă de ajutor de stat, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se modifică în mod corespunzător”, înţelegem că, pentru orice schemă de ajutor de stat referitoare la calamităţile din agricultura românească ne trebuie acordului forului european.
Oare şi-a “pasat” cineva ficatul de grija agriculturii româneşti, când cuantumurile maxime ale ajutorului de stat, aşa cum sunt aprobate deja, sunt derizorii. Dacă producţia la hectarul cultivat cu porumb a fost de 4-5.000 de kg, statul acordă maximum 280 de lei/ha. Cum tona de porumb a urcat la 150 de euro, adică aproximativ 660 de lei/ha, rezultă ca la 3.300 de lei, cât ar fi valoarea producţiei unui hectar de porumb neatins de calamităţi, fermierul primeşte cam 8 % din eventuala recoltă.
Acest procent nu acoperă de departe nici măcar cheltuielile agricole curente. Iată cum, un hectar cultivat şi care dă un randament normal, către excelent, face să justifice valorile, aparent ridicate, la care se tranzacţionează terenurile agricole. Păi cum să nu cumpere potentaţii hectarul cu 15.000 de lei, bani gheaţă, când acesta le poate aduce venituri de aproape o treime, încă din primul an de exploatare. Deci, în doar trei ani agricoli satisfăcători şi-ar putea recupera banii plătiţi proprietarului de teren.
Termen limită, 30 noiembrie 2015
Producătorii agricoli care îşi desfăşoară activitatea în producţie agricolă primară, respectiv: producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 ; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; producători agricoli persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii pot fi beneficiarii ajutorului de stat.
Dacă au culturi ce au fost afectate de fenomenul meteorologic de secetă severă şi îndeplinesc condiţiile de eligibilitate, depun la APIA, până la data de 30 noiembrie 2015, o cerere de acordare a ajutorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 a OUG nr. 45/2015, însoţită de o serie de documente: copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului mandatat; copie a atestatului de producător, după caz; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, precum şi copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului/reprezentantului legal; copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor; numărul contului deschis la instituţii de credit, cu excepţia beneficiarilor producători agricoli persoane juridice pentru care se completează conturile deschise la Trezoreria Statului.
Judeţ agricol mare, pierderi pe măsură
Judeţul nostru întinde mâna Guvernului pentru a primi ajutor de stat necesar fermierilor ale căror culturi au fost calamitate pe circa 70.000 de ha. Cea mai mare pierdere este la floarea-soarelui, cu peste 36.000 de ha compromise, urmată de porumbul boabe, cu aproape 29.000 de ha distruse de secetă. Nu au scăpat fenomenelor meteo extreme nici legumele, aici pierderea înregistrându-se la 361 de ha; dar şi la lucerna cultivată pe 2.032 de ha. În total, Doljul invocă în baza proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor o suprafaţă calamitată de 69.879,97 ha şi o valoarea estimată a pierderii de venit de 122.620.312 lei. Să mai amintim că OUG nr. 45/2015 se aplică doar până la 31 decembrie 2015.
