Parcul „Nicolae Romanescu”, către o renaştere sublimă

0
384

Forfotă mare, ieri, ca de altfel în mai toate zilele de ceva vreme, pe aleile din parcul „Nicolae Romanescu”. Zeci de muncitori ai firmelor de construcţii, angajaţi de la Salubritate, utilaje de excavat, camioane de mare tonaj şi betoniere umplu decorul inegalabil al renumitului parc craiovean. Kilometri de şanţuri sunt săpate pentru a monta conductele de apă, aleile sunt decupate pe laterale pentru a face loc unor rigole de granit, iar copacii uscaţi sunt fasonaţi, unii chiar doborâţi.

De la intrarea dinspre cimitirul Ungureni în parcul „Nicolae Romanescu”, nimic nu ar da de bănuit că, peste doar câteva sute de metri, un şantier stă gata să ni se dezvăluie în amploarea sa. De cum se trece de zona serelor, tone de piatră şi nisip pot fi zărite la intersecţiile din parc. Şanţuri adânci sunt săpate de-a lungul aleilor, dar şi prin oazele de verdeaţă care separă principalele căi de acces ale parcului. Spre debarcader zărim o echipă formată din doi muncitori care se pregătea să taie în stratul de asfalt. Ulterior, zgomotul puternic i-a făcut pe câţiva pensionari ce contemplau lacul să părăsească „dispozitivul” în căutarea unuia mai ferit de poluarea fonică. Greu de găsit, însă, pentru că mai peste tot, în parcul „Nicolae Romanescu” se lucrează de zor. Ici-colo, câteva grupuri mici de vizitatori reuşesc să imortalizeze frumuseţea arhicunoscută a parcului, nefiind deranjaţi prea tare de vuietul utilajelor de construcţii.

„Toate spaţiile verzi din parc vor fi udate”

Ne-au stârnit curiozitatea mormanele de conducte cantonate provizoriu în 5-6 spaţii largi. Ne-a lămurit unul dintre constructori. „Sunt conductele prin care va curge apa necesară udării spaţiului verde. Cele mai mici sunt conductele care vor fi mufate la cele principale şi vom urca inclusiv pe povârnişurile de la lângă Teatrul de Vară. Toate spaţiile verzi din parc vor fi udate. Se va folosi o tehnologie bazată pe senzori de temperatură care vor intra automat în funcţiune pe timp de vară la anumite condiţii de temperatură şi umiditate”, ne-a precizat un reprezentant al constructorului. Nu vor lipsi rigolele din granit. Un element cu impact, care va fi regăsit de-o parte şi de alta a aleilor parcului.

Pe velodrom se mai aleargă

Cum îi stă bine unui parc de anvergura acestuia, nelipsiţi sunt practicanţii de sport în aer liber, fie ei profesonişti, fie amatori. Pe centura superioară care încadrează velodromul puteau fi zăriţi, ieri, câţiva tineri care profitau de soarele darnic şi de atmosfera blândă de toamnă. Câteva ture de viteză medie şi unele sprinturi scurte au fost meniul preferat al acestora. „Venim de 2-3 ori pe săptămână şi alergăm. Este un moment de respiro pe care nu ni-l permitem uşor, dar este un comportament pe care ni l-am impus de ceva ani încoace şi ne simţim excelent”, ne-a mărturisit Alexandru Truică.

Noi fântâni arteziene

          Printre investiţiile ce vor fi făcute în cadrul acestui proiect în parcul „Nicolae Romanescu” sunt refacerea podului suspendat, a podeţelor şi chioşcurilor şi chioşcurilor. Piesajul ca fi completat cu câteva fântâni arteziene încă de la intrarea principală în parc. Totodată, stâlpii de iluminat vor fi înlocuiţi în totalitate şi un sistem video de supraveghere va fi monitorizarea întreg parcul „Nicolae Romanescu”. Dacă, în prezent, accesul este permis cu lejeritate dinspre str. Potelu, aici lipsind cu desăvârşire laturi întregi de gard betonat, proiectul de amenajare prevede şi împrejmuirea în totalitate a parcului. În linii mari, aşa cum se prezintă acum lucrările, termenul impus de autoritatea locală pentru finalizare, respectiv martie 2016, pare unul fezabil.

După prefacerile spectaculoase ale Grădinii Botanice, iată, urmează punctul forte al municipiului Craiova, parcul „Nicolae Romanescu”, destinaţie cu care noi toţi ne mândrim, în care generaţii întregi au cunoscut emoţia, sărutul, primii paşi sau chiar legarea unor prietenii de-o viaţă. Nu rămâne decât ca bunul-simţ şi responsabilitatea să ne fie barieră firească ori de câte ori actele de bravură şi libertate prost decriptată ne dau impulsuri irezistibile. Pentru că, de ce să nu o recunoaştem, chiar la intrarea dinspre statuia ecvestră, pe partea dreaptă pot fi văzute două bănci ale căror spătare arată că „triburi migratoare” au luat contact cu civilizaţia pentru prima oară în viaţa lor.

Cuprins în patrimoniul cultural

Parcul „Nicolae Romanescu” este înscris în Patrimoniul Cultural Naţional al României sub codul LMI  DJ-II-a-A-07924. Inaugurat în 1903, între anii 1901-1903 au fost finalizate Belvedere, Podurile de piatră, Ruina gotică, Casa grădinarului şef. Ulterior, în intervalul 1901-1902 se creează Podul suspendat şi Casa conservatorului parcului; la 1903 apare Chioşcul de muzică şi Hipodromul, iar în 1905 se edifică Grota ursului. Parcul “Nicolae Romanescu”, cel mai mare parc natural din estul Europei, ca întindere se află pe locul al doilea în România, aproximativ 90 de ha, după Herăstrău, zonele verzi, aleile şi zonele împădurite conferindu-i statutul de cea mai verde zonă urbană din România. De menţionat că, aleile şi potecile însumează peste 35 de km lungime.

Teatrul de Vară, foc încrucişat

Un alt proiect aflat în derurale este cel al reabilitării Teatrului de Vară din incinta parcului „Nicolae Romanescu”. Cel mai animat şi plin de energie este şantierul de aici. Muncitori urcaţi pe schele aplicau pe zidurile exterioare un strat de vopsea, alţii, consolidau câţiva piloni în dreptul scenei. Betonierele îşi aşteptau, în tăcere, rândul să descarce materialul. Reabilitarea Teatrului de Vară din parcul „Nicolae Romanescu” are o valoare de 4.391.603,26 lei, din care contribuţia U.E. este de 3.489.624,51 lei, cea a Guvernului României este de 766.544,77 lei, iar cea a beneficiarului de 135.433,98 lei. Cu toate problemele care au apărut de-a lungul derulării reabilitării, la cum merg lucrurile acum sunt mari şanse ca investiţia să fie finalizată cât mai repede.