Doljul începe să îmbătrânească în ritm alert. Mai tot ceea ce observi cu tristeţe, când parcurgi judeţul, case părăsite, curţi acoperite de buruieni şi sedii de şcolii aranjate, dar cu multe bănci goale, toate aceste realităţi sunt confirmate de statisticile pe care angajaţii Direcţiei de Statistică Dolj le strâng cu minuţiozitate. Din 2013 numărul tinerilor a scăzut faţă de 2009 cu peste 4,5%. În schimb, a crescut ponderea vârstnicilor cu peste 2,5%. Consecinţele economice derivate de aici sunt alarmante.
Datele Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj începând cu anul 2009 şi până la cele din 2013 sunt, aparent, cifre seci, rezultat al unor obligaţii legale ale instituţiilor specializate. Dincolo de acest orizont, prelucrarea datelor culese de pe teren cu destul de multă muncă ne aşează în faţă un tablou inedit. Puţin spus suprinzător, din cauza traiectoriei descendente a mai tuturor valorilor rezultate, cât mai ales înspăimântător din punct de vedere al viitorului. Pentru că, cea mai mare parte a indicatorilor analizaţi coboară valoric şi revigorări nu le vedem nici măcar schiţate.
Ai carte, ai parte…trage cortina!
De pildă, dacă numărul bibliotecilor publice din Dolj s-a menţinut între anii 2009-2011 la 100 de unităţi, ulterior numărul lor a ajuns să scadă cu 8, ajungând la finele lui 2013 la doar 92 de biblioteci. Că se citeşte din ce în ce mai puţin este evident. O probează volumele împrumutate de cititori: de la 1.089.000 de cărţi în 2010 la 871.000 în 2013. Probabil, era cărţii este eclipsată de high-tech – ul din mass-media. Nu va fi departe ziua când, spre exemplu, Marcel Proust va fi căutat în memoria celor „agresaţi” pentru campanii tv vox populi prin cotloanele vreunei echipe de fotbal franceze!
„Evoluăm” cu agricultorii pe locul întâi
Că cele mai bune salarii sunt în sectorul industriei extractive o ştim de zeci de ani. Din nefericire, angajaţii de aici nu depăşesc cifra 11.000, conform ultimei statistici din 2013. Cota cea mai mare de angajaţi ai Doljului o deţine sectorul agricol. Aici activează 105.900 de persoane. Cu mai puţin de jumătate, mai exact 40.300 sunt salariaţii din industria doljeană. Cât de bine o duce populaţia ocupată în sectorul agricol se vede la orice pas. Excluzând unele comune, unde primarii au înţeles să facă o administraţie reală, încă sunt localităţi la care apa şi săpunul, măsura pertinentă a civilizaţiei, sunt utopii. După numărul mediu de persoane ocupate în domenii de activitate, la grupa peste 250 de angajaţi tot în sectorul agricol sunt cele mai multe firme, respectiv 46. Este urmată imediat de 15 societăţi în industria prelucătoare.
Balanţă egală între Sănătate şi Învăţământ
Cele două domenii nu au scăpat nici ele de contracţii. Numărul salariaţilor din aceste segmente de activitate a scăzut constant din 2009. Potrivit ultimelor date statistice din 2013, personalul doljean activ în sănătate este de 12.800, identic cu cel din învăţământ. Abandonul şcolar, natalitate scăzută, mărirea numărului de elevi/clasă, comasări de şcoli au dus la eliminarea în prezent a 1.000 de angajaţi din învăţământ, raportat la anul 2009. În lumea medicală, din 2009 încoace numărul personalului în Dolj a scăzut cu 500. Contracte mai bune în afara ţării, blocarea angajărilor în sistemul naţional par să fie cauzele scăderii de personal în sănătate. Gărzile medicale se fac, în mai toate spitalele din Dolj, din 4 în 4 zile, ore suplimentare există din plin şi adesea neplătite, iar numărul insuficient al cadrelor medii este clamat la toate palierele.
Investiţii în HORECA
Hoteluri nou-apărute, cel puţin în Craiova, cu restaurantele aferente te fac să crezi că locuim într-o zona cu un aflux de turişti, pe care trebuie să-i convingem să poposească cu orice preţ. Însăşi situaţia statistică publică ne arată, cum numărul angajaţilor din industria hotelieră a crescut de la 2.100 în 2009, la 3.900 în 2013. Cu alte cuvinte, se poate vorbi de o dublare. Că sunt cel mai prost plătiţi, tot conform statisticilor judeţene, e la fel de adevărat. Însă, cel puţin ne bucură că, undeva, este o revigorare. Se pare, totuşi, că cei care trec pragul hotelurilor sunt, în cea mai mare parte, angajaţi ai multinaţionalelor aflaţi la reuniuni de gen team-building. De punctat, că şi în mediul rural, au apărut restaurante şi cantine specializate în organizarea de parastase. Nici nunţile nu se mai fac la vechiul cort, ci la restaurantele din comune. Dar cu o floare nu se face primăvară.
Bomba demografică bate la uşă
Cum cuvântul de ordine este scădere, păi scădere să fie până la capăt. Judeţul Dolj începuse anul 2009 cu 705.345 de locuitori. Şi a tot coborât până în 2013, când a ajuns la 690.257. Pe grupa de vârstă 0-14 ani s-a înregistrat o scădere dramatică cu 4,5%, ajungându-se între 2009-2013, de la 99.919 la 95.410 de locuitori. Nici grupa 15-59 de ani nu a fost ocolită de trendul descendent. Aici s-a ajuns la 432.714 persoane în 2013. Doljul îmbătrâneşte accelerat, ca mai toată ţara. Şi, uite aşa, am ajuns în anul de referinţă 2013 la o creştere cu 3.300 a persoanelor din grupa 60 de ani şi peste, faţă de anul 2009. Studiile de specialitate prognozează că România va ajunge, în mai puţin de două decenii, printre primele 15 state cele mai îmbătrânite din lume. Cum lumea satului este, pe mai departe, într-o agonie din care pare să nu mai iasă, iar industria care ar fi putut să echilibreze balanţa forţei de muncă din Dolj este, practic, inexistenţă, viitorul naşte scenarii deloc dorite pentru toţi dintre noi. Ne dăm copiii la meditaţii pe segmentele engleză şi germană şi le inoculăm de mici că, aici, pe plaiurile mioritice, nu au prea multe şanse. Pentru că, nu cartea te face productiv şi performant; doar o probează modelele livrate până la saturaţie pe „sticlă”. Poate, sub presiunea luptei pentru ziua de mâine, luăm decizii ce se vor dovedi greşite faţă de noua generaţie, dar lipsa de viziune a celor de la „butoane” ne împinge să acţionăm în cel mai autist mod cu putinţă.
Numărul bibliotecilor publice a scăzut din 2008 încoace cu 8 unităţi, iar cartea este tot mai puţin dorită, coborând la 871 de mii de volume împrumutate, conform ultimei statistici din 2013. În acelaşi an numărul angajaţilor din învăţământ şi sănătate este în continuă scădere, fără să mai depăşească 12.800 de salariaţi în fiecare dintre aceste sectoare ale economiei. Locul întâi revine tot celor din agricultură cu 105.900 de angajaţi şi apoi cei din industrie cu 40.300 de salariaţi.
