Fostul ministru de finanţe al guvernului Alexis Tsipras, Yanis Varoufakis, demisionar la 10 iulie 2015, înlocuit cu Euclid Tsakalatos, mult mai ponderat, s-a aflat duminică, 23 august a.c, la „sărbătoarea trandafirului” în Franţa, la Fragny en Bresse (Saone et Loire) răspunzând unei invitaţii a fostului ministru francez al economiei, Arnaud Montebourg. Cotidianul grec „Efimerida” pomeneşte de 80 de canale de televiziune, care au prezentat imagini cu starul grec. Provocator, idealist, arogant, Yanis Varoufakis, absolvent al University of Essex şi University of Birmingham, fascinează în măsura în care agasează. N-a votat cel de-al treilea plan de ajutor, în valoare de 86 miliarde euro, opinând că Alexis Tsipras, demisionar şi acesta la 20 august a.c., s-a predat creditorilor internaţionali, Atena fiind astfel pedepsită. „Capitularea” lui Tsipras va duce ţara în prăpastie, în opinia lui Varoufakis, prin opacitatea Eurogrupului, care n-a dorit ieşirea Greciei din zona euro, dar nici… menţinerea ei. Discuţiile lui Varoufakis cu oficialii Comisiei Europene, BCE şi FMI sunt descrise pe larg, într-un interviu acordat celor de la „Le Monde”, la vila sa din insula Egine unde locuieşte. Marea lecţie: zona euro – embrionul unui guvern european – este zona economică realmente puternică, în care miniştri finanţelor nu negociază unul cu altul şi execută doar comenzile decidenţilor politici. Programul de măsuri acceptat de Atena este sumbru, pentru economia elenă şi nu va putea fi materializat, şi-atunci dr. Wolfgang Schauble, ministrul german al finanţelor va ştii ce trebuie făcut. De fapt, în opinia lui Varoufakis, Grecia este un laborator al austerităţii şi memorandumurile nu sunt altceva decât experimente, înainte de export, „aşteptată” fiind Franţa, cu statul ei providenţial, anteprizele naţionale, adevărate ţinte ale finanţelor germane. Yanis Varoufakis ştie însă şi ceea ce nu spune: de 14 ori, începând din februarie a.c., mari creditori din zona euro s-au reunit fizic pentru a discuta „dosarul grec”. Unul dificil din cale afară. Doar două rendez-vous-uri s-au dovedit constructive, cel din 20 februarie a.c. când Eurogrupul a acceptat prelungirea celui de-al doilea plan de ajutor (până la 30 iunie) şi când partenerii eurozonei, după ce au cerut în scris, la 11 august a.c. acceptul Atenei au găsit un acord, de fapt al treilea plan de ajutor (86 miliarde euro) în urma căruia Alexis Tsipras a demisionat. Anterioarele planuri de ajutor (memorandumuri) datau din 2 mai 2010 (110 miliarde euro) şi 21 februarie 2012 (237 miliarde euro). Yanis Varoufakis are însă dreptate când vorbeşte de „capitulare”, de umilirea Greciei: marţi 18 august a.c. guvernul de la Atena a oficializat „vânzarea” a 18 aeroporturi regionale Germaniei, scrie „Die Tageszeitung”. Privatizările comandate şi acceptate prin reforme structurale, creşterea TVA din 15 iulie a.c. de la 13 la 23% pentru hoteluri şi restaurante, şi de la 6 la 13% pentru produsele agro-alimentare nu înseamnă altceva decât măsuri draconice, în faţa cărora grecii sunt debusolaţi.
