La începutul lunii iunie, parlamentarii de Dolj şi reprezentanţii mediului de afaceri din Oltenia au căzut de acord să trimită la Bruxelles, în atenţia doamnei comisar pentru Politică Regională, Corina Creţu, o scrisoare prin care se solicita argumentat necesitatea introducerii în Master Planul General de Transporturi al României o autostradă care să lege Oltenia de Europa, asta mai ales în contextul legării Bulgariei de Occident prin autostrada Sofia-Belgrad. Pe 16 iunie 2015, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia trimite la Bruxelles un document prin care semnalează acelaşi aspect şi anume că, în lipsa unei astfel de autostrăzi, Oltenia rămâne una din cele mai sărace regiuni din România. Când toată lumea era convinsă că lucrurile se pot îndrepta, comisarul european Corina Creţu le trimite celor nouă semnatari ai scrisorii un răspuns interesant şi anume că Oltenia se leagă de Europa prin Sibiu-Piteşti, fără să vorbească despre Craiova-Piteşti sau să analizeze cum mai stă treaba cu proiectul Sibiu-Piteşti. Posibil ca pe la Bruxelles să nu se prea cunoască planurile „băieţilor deştepţi” de la CNADNR….
Dar cum se fac în România autostrăzi ?! De ce la alţii se poate şi la noi, nu prea… Acolo unde ar putea să se facă gratis pe fonduri europene, ele nu se fac, iar acolo unde se fac în sistem public-privat, devin nebancabile şi se transformă în centuri ocolitoare, vezi celebra autostradă Comarnic-Braşov. Visul oricărui român este să aibă o autostradă şi condiţii în spitalul public. Nici una, nici alta nu par că se pot realiza şi asta pentru că ambele domenii, Transporturi şi Sănătatea sunt „virusate”, „cangrenizate”. Banii se sifonează, iar proiectele rămân doar pe coala de hârtie. Românul rămâne cu impozitele plătite, eventual cu acciza mărită la combustibil, cu bani daţi pe rovignetă şi nu în ultimul rând cu buza umflată…
„Oltenia va rămâne izolată pentru o perioadă nedeterminată de timp…”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru al Comisiei de Transporturi în cadrul Parlamentului European a solicitat mai multe întrevederi cu ministrul Transporturilor, cu reprezentanţii AECOM; JASPERS şi nu în ultimul rând, cu Comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu. Toţi pe rând, i-au dat dreptate. Dar să reluăm ce scriau parlamentarii de Dolj, pe 7 iunie, Comisarului Corina Creţu, într-o scrisoare…. „Din păcate, în ultimul proiect al Master Planului General de Transporturi al României nu este prevăzută nici o autostradă care să facă legătura între Oltenia şi Europa de Vest până în 2030. Dacă Master Planul va fi aprobat în această variantă, ocolind zona de Sud-Vest a României, Oltenia va rămâne izolată pentru o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce va garanta un singur lucru: sărăcirea în continuare a acestei regiuni. După această perioadă de izolare, care se va întinde cel mai probabil pe zeci de ani, nu se mai poate recupera nimic din punct de vedere al dezvoltării economice. Atâta timp cât regiunea Sud-Vest Oltenia nu va avea o autostradă care să facă legătura directă cu Europa, nu ne vom putea gândi sub nici o formă la dezvoltare economică consistentă şi susţinută pentru această zonă, aşa cum se aşteaptă prin implementarea politicilor de coeziune şi transport elaborate la nivelul Uniunii Europene. Este o decizie cu atât mai curioasă cu cât propunerea MPGT din Bulgaria cuprinde autostrada Sofia – Vidin. Armonizarea PGT de transport şi completarea cu prioritate a coridoarelor din reţeaua centrală sunt cerinţe ale regulamentului TEN – T şi considerăm că trebuie să constituie criterii principale de aprobare a finanţărilor din fonduri europene pentru perioada 2014-2020. Beneficiile economice ale construcţiei acestei autostrăzi, care ar lega regiunea de Sud a Uniunii Europene de regiunea de Vest, cu tranzitul prin România, sunt evidente şi ar implica, pe lângă stimularea interesului investitorilor pentru această zonă, inclusiv o creştere a turismului, a locurilor de muncă şi o majorare substanţială a exporturilor, apropiind astfel această zonă de media europeană, aşa cum prevăd politicile elaborate în această direcţie de către Uniunea Europeană, incluzându-se aici politicile de coeziune şi de transport. Din aceste motive, precizate succint mai sus, considerăm că lista de priorităţi pentru transportul rutier, privind construcţia de autostrăzi pentru 2014-2020 finanţate din fonduri europene, trebuie să cuprindă pe primele locuri legăturile Piteşti – Sibiu, Craiova – Lugoj şi Iaşi – Târgu Mureş, pentru a garanta dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor României, în conformitate cu politicile europene elaborate în această direcţie.“
Un răspuns care te pune pe gânduri
Ieri, Corina Creţu le trimite semnatarilor acestei scrisori (senatorul Mihai Fifor, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, deputaţii Petre Petrescu, Florentin Gust, Constantin Dascălu, Daniel Iane, dar şi reprezentanţilor mediului de business din regiunea noastră – Tony Bold, Eugen Sârbu şi Nicu Durău) o scrisoare în limba engleză. Bun, am putea să spunem că e oficială treaba, deşi era un răspuns la o scrisoare scrisă în română, aşa că nu cred că s-ar fi întâmplat ceva dacă Corina Creţu ar fi scris răspunsul în limba română. Dar poate că treceam peste acest amănunt, dacă răspunsul era unul care să pună Oltenia pe harta autostrăzilor, dar din păcate, nu a fost aşa, iar răspunsul ar putea părea unul interesant, care îţi lasă impresia că trăim în lumi diferite. Comisarul European Corina Creţu le explică oltenilor că treaba cu Europa şi Oltenia e ca şi rezolvată. Nu este nevoie de nicio altă autostradă Oltenia-Europa ( Lugoj – Severin-Craiova-Calafat) pentru că Regiunea de Sud-Vest a ţării se leagă de Europa prin Sibiu – Piteşti. Nu ne spune nimic doamna Creţu despre Piteşti-Craiova, adică, cum ajungi la Piteşti ca de aici să o iei la vale spre Occident. Am putea să avem o explicaţie, Craiova – Piteşti deşi s-ar putea face pe fonduri europene se doreşte a se face în sistem public-privat şi nu prea are treabă cu Politica de Coeziune a doamnei Creţu… Iar despre planurile vecinilor bulgari, nici nu se pune problema. Întâi să vedem noi negru pe alb că vrea Bulgaria să facă autostradă Sofia-Belgrad şi după aceia mai stăm de vorbă. Dar să nu fie prea târziu…
Autostrada Sibiu-Piteşti s-ar putea face pe amplasamentul căii ferate Râmnicu Vâlcea – Vâlcele
Bun. Dar hai să vedem ce se mai întâmplă cu Sibiu – Piteşti. Ce nu ştie Corina Creţu sau se face că nu ştie. Compania de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (CNADNR) a anunţat, în urmă cu o săptămână, că şi-a aprobat Planul de Acţiune pe anul 2015. Printre propunerile de proiecte pe anul 2015, cum ar fi centurile ocolitoare de la Comarnic sau Buşteni, Compania anunţă ca doreşte să facă un drum pe amplasamentul căii ferate Râmnicu Vâlcea – Vâlcele. Tronsonul feroviar Vâlcea – Vâlcele apare în varianta finală a Master Planului drept unul dintre proiectele prioritare spre reabilitare în următorii 15 ani, mai exact ocupă locul 16 din 24, cu implementare pana in anul 2030. Intenţia Companiei de Autostrăzi de a modifica traseul autostrăzii Sibiu – Piteşti nu este singurul exemplu din ultima perioada în care instituţia contrazice Master Planul de Transport. Potrivit şefului CNADNR, Narcis Neaga, planul e în stadiu incipient şi, ţinând cont de faptul că tronsonul feroviar Vâlcea – Vâlcele este inclus în Master Plan, depinde dacă varianta finală a documentului strategic va fi adoptată fără modificări de către Comisia Europeană sau nu. “Nu schimbăm traseul autostrăzii Piteşti – Sibiu, cel prin Curtea de Argeş, ci doar studiem posibilitatea realizării unei bretele de legătura cu Râmnicu Vâlcea pe ceva ce avem deja. Am trimis oameni să vadă dacă putem adapta infrastructura feroviară existentă pentru a realiza acest drum“, a spus Narcis Neaga, şeful CNADNR, jurnaliştilor interesaţi de acest proiect. Dar ce mai face această celebră companie. Scoate la licitație revizuirea unui studiu de fezabilitate pentru o autostradă programată în Master Plan să fie construită abia din anul 2023. Și asta nu e tot. Alocă 20 de milioane de lei pentru a revizui Studiul de Fezabilitate al unui tronson de autostradă care, in Master Plan nici nu apare deloc în lista de proiecte. Este vorba de ruta Fagaraș – Sighișoara, parte a fostei Autostrăzi Transilvania …și multe alte proiecte fantomă….
CNADNR nu ţine cont de Master Plan
Însă socoteala de la CNADNR cu cea de la Ministerul Transporturilor pare să nu se potrivească, iar cu cea de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, nici atât. Planurile lui Neaga nu au fost convenite sau discutate la nivelul Ministerului Transporturilor. Mai mult, ideea nu a fost agreată cu experţii Comisiei Europene care, tocmai în această perioadă, examinează şi dau ultimul ok pe Master Planul de Transport care, în domeniul rutier, pune autostrada Sibiu – Piteşti pe locul 1. Ce mai trebuie amintit în povestea asta este că, pe 18 iunie, CNADNR a semnat contractul pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate al autostrăzii Piteşti – Sibiu, cu un prim termen de 5 luni pentru a termina documentaţia la capetele autostrăzii, adică Piteşti – Curtea de Argeş şi Sibiu – Boiţa. Planul cu autostrada peste calea ferată pare să fie invenţie românească, care îi uimeşte pe europenei şi asta pentru că tunelele şi viaductele de cale ferată nu pot fi folosite pentru o autostradă din cauza mărimilor diferite. De exemplu, terasamentul căii ferate nu este suficient de lat pentru o autostradă, iar modificarea amplasamentului căii ferate pentru construcţia unei autostrăzi poate costa mai mult decât o autostradă construită de la zero. Nu mai vorbim de partea de birocraţie, prin care CFR trebuie să cedeze calea ferată CNADNR-ului şi multe alte aspecte de acest gen.
Să aibă şi Craiova-Piteşti aceiaşi soartă ca şi Comarnic-Braşov ?!
Idee este ceva mai veche şi ea aparţine genialului Dan Şova, fost ministru al Transporturilor. Continuarea autostrăzii de la Râmnicu Vâlcea spre Sibiu ar putea să coste foarte mult şi asta pentru că ar trebui ocolit Parcul Naţional Cozia (sit Natura 2000). De fapt ce vreau să spun. Doamna Corina Creţu spune că nu are rost să facem autostrada Oltenia-Europa pentru că avem în Masterplan autostrada Sibiu-Piteşti, al cărui studiu de fezabilitate s-a contestat deja, iar reluarea licitaţiei pentru acest studiu ar putea să dureze până la un an şi şapte luni pentru că aşa este prevăzut în licitaţie. Mai avem o problemă legată de cealaltă autostradă Craiova-Piteşti care poate să aibă aceiaşi soartă ca şi Comarnic-Braşov, nebancabilă pentru că nu are trafic suficient şi atunci normal că ne întrebăm, noi cei din regiunea Olteniei cum ne conectăm cu Europa. Acest aspect fiind vital pentru investitorii străini şi nu numai.
***
Declaraţia politică a senatorului de Dolj Mihai Fifor, privitoare la Master Planul General de Transport al României.
“Stimaţi colegi,
De curând, un grup de deputaţi i-au adresat o scrisoare doamnei comisar european Corina Creţu pentru a-i semnala lipsa dezbaterii publice asupra Master Planului General de Transport.
În luna februarie Master Planul General de Transport al României a fost dezbătut şi în Comisiile reunite ale Parlamentului şi la Ministerul Transporturilor. Nu pot înţelege în acest context dorinţa unora de a-şi face imagine pe seama unui document strategic absolut necesar României. La momentul respectiv, am susţinut alături de ministrul Ioan Rus necesitatea dezvoltării unei infrastructuri sănătoase, a unor proiecte capabile să aducă fonduri în ţară.
Susţin în continuare dezvoltarea infrastructurii rutiere, navale, feroviare, aeriene, susţin prezentarea documentului la Comisia Europeană , precum şi adoptarea Master Planului. Nu vreau să iau partea Ministerului, dar mi se pare absurdă abordarea domnilor deputaţi care, văd în acest document un material adus de acasă de un politician sau altul. Îi anunţ pe această cale că dumnealor sunt într-o mare eroare.
Master Planul General de Transport este un document al României şi aparţine tuturor românilor. Master Planul General de Transport nu este al unui partid politic. În momentul în care vom înţelege că documentele strategice trebuie dezvoltate, atunci poate că România va mai avea o şansă.
Stimaţi colegi de la Camera Deputaţilor,
Se pare că nu aţi înţeles nimic din acest document. Nu aveţi viziune şi nu veţi avea niciodată deschiderea necesară de a construi drumuri pentru această ţară. Cine vorbeşte despre orgolii politice şi interese electorale? Tocmai dumnealor, care au venit total nepregătiţi la dezbaterea asupra Master Planului. Mă întreb dacă s-au întrebat vreo secundă aceşti colegi cum va fi privită ţara noastră peste hotare, având în vedere că nu avem o viziune comună, coerentă pentru dezvoltarea transporturilor.
Nu neg faptul că România mai are multe de făcut pe partea de legislaţie în domeniul transporturilor, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Am spus-o şi cu alte ocazii şi daţi-mi voie să o repet. România are o legislaţie stufoasă care trebuie simplificată şi modificată. Dacă noi nu ne trezim în ceasul al doisprezecelea să lucrăm împreună pe această legislaţie, nici noi şi nici copiii noştri nu vor putea circula în condiţii bune şi de maximă siguranţă pe drumurile comunale, judeţene, naţionale, pe autostrăzi sau pe drumurile expres…
Din funcţia pe care o deţin, aceea de preşedinte al Comisiei pentru transporturi şi energie, sunt ferm convins că vom putea realiza lucruri importante pe sectorul infrastructurii rutiere dacă vom aveam voinţă şi vom colabora cu instituţiile administraţiei centrale”.
