Se poartă rebotezarea partidelor, nu numi la noi, din moment ce Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) din Franţa – corespondentul ex-PDL –, doreşte să se numească Partidul Republican, ceea ce ar însemna o apropiere „a binelui comun”. Sesizat de asociaţii şi partide de stânga, Tribunalul de mare instanţă din Paris, a dat, ieri, câştig de cauză numelui dorit de Nicolas Sarkozy. Imediat, vicepreşedintele UMP, trezorierul partidului, a salutat decizia, afirmând că „astăzi libertatea a triumfat pentru UMP, care poate schimba numele său”. Unul dintre avocaţii părţii adverse, ce a pledat împotriva acceptării numelui de republicani, spune că „noi suntem toţi republicani, prin primul articol din Constituţie ce stipulează: Franţa este o republică indivizibilă. Şi astfel două treimi din populaţie se vede exclusă”. Bineînţeles, se va face apel. „Republican” este adjectivul derivat de la Partidul Republican şi actuala Constituţie dispune că partidele politice „se formează şi exercită activitatea lor nestingherit” În fine, polemica aprinsă se va stinge cât de curând. Aşa se anticipează. Realitatea este însă că dreapta franceză se vrea sub o altă siglă. Dar cu aceleaşi figuri care l-au anturat pe Nicolas Sarkozy, cu probleme destule prin justiţie. Încă neterminate. Decizia simbolică este însă o premieră. După 1945, toate partidele de dreapta republicane şi-au declinat o identitate din trei iniţiale (RPF – Adunarea poporului francez; UNR – Uniunea pentru o Nouă Republică; UDR – Uniunea Democraţilor pentru Republică; RPR – Adunarea pentru Republică; UMP – Uniunea pentru o Mişcare Populară). Rebotezarea unui partid legat de afaceri sulfuroase rămâne o schemă exersată după cum se vede. Dacă va reuşi sau nu să facă mai multă priză la alegătorii, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale rămâne de văzut. Oricum, nici francezii nu prea sunt inventivi. Prin ceea ce a făcut „dreapta” oferă muniţie socialiştilor, deloc într-o bună poziţionare în sondajele de opinie.
