Zeci de asistenţi şi medici doljeni au pichetat sediul Ministerului Sănătăţii

0
286

Câteva zeci de asistenţi şi medici doljeni au pichetat, ieri, sediul Ministerului Sănătăţii, solicitând, printre altele, acordarea sporurilor la nivelul salariilor de încadrare actuale, până la elaborarea unei noi legi a salarizării. Cadrele medicale sunt nemulţumite şi de deficitul de personal din spitale, care a ajuns la 40 la sută.

Acţiunea de ieri a avut loc în contextul în care, în întreaga lume, s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Asistentului medical. A fost şi prilejul cu care membrii Federaţiei Hipocrat au prezentat ministrului Sănătăţii o listă cu revendicări. Potrivit cadrelor medicale, problemele acestei categorii profesionale – legate de nivelul salarial, de reducerea numărului de asistenţi medicali şi a gradului de motivare, precum şi de volumul mare de muncă – împiedică de multe ori, asigurarea şi garantarea unui act medical de calitate. Principalele  revendicări ale corpului medical vizează creşterea salariilor şi negocierea unei noi legi a salarizării, acordarea sporurilor la nivelul salariului de încadrare actual, eliminarea deficitului de personal, acordarea tichetelor de masă tuturor salariaţilor din sistemul de sănătate şi asistenţă socială şi asigurarea condiţiilor necesare acordării serviciilor medicale de calitate.

Încă un protest, vineri

Vineri, Federaţia Hipocrat şi Camera Federativă a Medicilor vor organiza un nou protest, la care vor lua parte, de data aceasta, doar medici. „Munca depusă de asistenţii medicali în scopul menţinerii stării de sănătate, a prevenirii îmbolnăvirilor, a îngrijirii şi recuperării pacienţilor, trebuie recunoscută şi apreciată la adevărata ei valoare. Sănătatea populaţiei depinde, în mare masură, de profesionalismul asistenţilor medicali, dar şi de numărul lor, la un moment dat. Astăzi, pichetăm sediul Ministerului Sănătăţii, iar vineri, noi cei de la Federaţia Hipocrat împreună cu Camera Federativă a Medicilor vom organiza o acţiune similară. Pentru prima dată, Camera Federativă vine alături de alte organizaţii sindicale. Este un protocol de colaborarea şi susţinere până la fuziunea celor două organizaţii”, a declarat Ion Cotojman, preşedintele Federaţiei Hipocrat.

Peste 50.000 de asistenţi medicali au plecat în străinătate începând cu 2007

O mare problemă semnalată de cadrele medicale o reprezintă deficitul de personal din sistemul sanitar. Din 2007 până în prezent, peste 18.000 de medici şi 50.000 de asistenţi medicali au părăsit  spitalele din ţară pentru a profesa în străinătate. Aproximativ 3% dintre doctorii români şi 5-10% dintre asistente emigrează în fiecare an, iar cele mai frecvente destinaţii sunt Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie şi ţările din nordul Europei. În plus, statul român a pierdut şi foarte mulţi bani. Pentru formarea unui medic timp de şase ani, statul cheltuieşte aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea acestuia, încă 21.000 de lei, în total aproximativ 51.000 de lei în total. Şi mai îngrijorător este însă faptul că s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici cu liberă practică.

România a oferit în ultimii 10 ani medici şi cadre medicale în valoare de 600 de milioane de euro. Aşa se face că sunt zone în ţară total neacoperite din punctul de vedere a existenţei medicului. Iar în spaţiul rural sunt cele mai mari probleme în ceea ce priveşte lipsa personalului sanitar. Şcolile de medicină din România scot aproximativ 3.000-3.500 de absolvenţi pe an şi anual pleacă din ţară aproape 3.000. Alarmantă este situaţia din spitale, unde există un deficit major de medici, în cazul unor specialităţi importante precum ATI, chirurgie toracică sau cardiovasculară, radioterapie sau geriatrie.

În ceea ce priveşte asistenţii medicali, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4  asistenţi la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. România se situează şi la acest capitol printre codaşe cu 5,8 asistenţi la 1.000 de locuitori. Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.