Ne-a părăsit Gunter Grass

0
395

Scriitor cu operă consistentă, deţinător al Premiului Nobel pentru Literatură (1999), germanul Gunter Grass a încetat din viaţă, ieri, 13 aprilie, la vârsta de 87 de ani, într-o clinică din Lubeck. S-a născut în oraşul Danzig (actualmente Gdansk, Polonia), fiind fiul unui etnic german protestant şi al unei romano-catolice de orgine poloneză. A fost cunoscut pentru romanul său celebru, „Toba de tinichea”, publicat în 1959, după care a fost turnat filmul premiat la Cannes (1979) şi răsplătit cu Oscarul „pentru cel mai bun film” în 1980. Printre cărţile sale cele mai cunoscute se numără „Pisica şi şoarecele”, „Ani de câine”, „Din jurnalul unui melc”, „Calcanul”, „Şobolanul”, „Apel către o broască râioasă”, „Un câmp larg”, „Secolul meu”, „Decojind ceapa”, „Caseta”, „Călătorie în Germania din Germania”; „Cuvintele Fraţilor Grimm”. A scris şi teatru, multe din piesele sale aflându-se încă în repertoriul actual. Gunter Grass reprezintă încarnarea istoriei sumbre şi turmentate de după război, în Germania. Fidel SPD-ului german, Gunter Grass a susţinut candidatura lui Willy Brandt, la alegerile din 1965, şi, în egală măsură, apropierea şi pacificarea, după anii de război rece, cu ţările din est, în particular cu Polonia. În 2006, s-a aflat în centrul unui scandal imens, după ce a recunoscut că, la vârsta de 17 ani, a făcut parte, pentru o scurtă perioadă, din Waffen SS, în timpul Celui al Doilea Război Mondial (trupă paramilitară de elită), destăinuire care a picat ca o bombă. Tată a patru copii care trăiesc la Lubeck, a declanşat o polemică vie, în 2012, publicând în presa germană un poem în care critica Israelul ca ţară care ameninţă pacea mondială. Statul evreu l-a declarat persona non grata. La începutul anului trecut, a anunţat public că a luat decizia de a nu mai scrie. În mesajul său de condoleanţe, preşedintele Joachim Gauck scrie că marele scriitor a prezentat marile speranţe şi toate erorile, angoasele şi visele unei generaţii. A fost un critic sever al cancelarului Angela Merkel, motiv pentru care lideri ai CDU au cerut SPD prezentarea de scuze. Ceea ce nu s-a întâmplat.