Europarlamentarii Renate Weber şi Victor Boştinaru au contur bine definit pentru ceea ce reprezintă. Sobri de fiecare dată, cu discursuri cumpătate, chiar au dovedit, nu doar în mandatul actual, cât şi în cele precedente, că veghează şi la interesele României, pe la Bruxelles şi Strasbourg, deşi nu întotdeauna le este uşor, prin ceea ce se întâmplă în ţară. Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului S&D, dar şi europarlamentarul PNL, Renate Weber lasă impresia, în orice împrejurare, că şi dacă nu stăpânesc, ştiu toate jocurile care se fac la nivelul Parlamentului European. Nimic nu le este străin. Declară, pentru DC News, Renate Weber, în legătură cu scandalul în care este implicat Horia Georgescu, ex-şeful ANI, că aceasta nu se va decredibiliza în ochii Comisiei Europene. Victor Boştinaru a avut o opinie mai „întortocheată”. Şi mai spune câteva lucruri europarlamentarul Renate Weber, recomandând întâlnirea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, arătând că acesta, şi nu şeful ANI, ar fi trebuit să fie interfaţa instituţiei cu publicul şi presa. Din câte ştim noi, Horia Georgescu are o problemă cu DNA-ul, legată nu de activitatea la instituţia pe care o conducea. Aşa cum aşează lucrurile Renate Weber, într-un raţionament dorit pertinent, clar, logic, s-ar putea crede că, la Comisia Europeană, este o mare dezamăgire, o pată, nu o situaţie confortabilă, deşi „ei se vor uita la rata de câştig în instanţe, numărul de funcţionari publici şi demnitari identificaţi ca având conflicte de interese sau incompatibilităţi”. Cu alte cuvinte, la Comisia Europeană s-ar putea aduna „nori negri” de îngrijorare în legătură cu ex-şeful ANI. Care a şi renunţat la funcţia deţinută. Ceea ce nu înţelegem noi din intervenţiile celor doi europarlamentari, bănuiţi de solide cunoştinţe de legislaţie comunitară, este altceva: cât de curând, în Franţa, au loc alegerile departamentale. La aceste alegeri din 22-29 martie, între cei 18.192 de candidaţi, în imensa majoritate necunoscuţi electoratului, 64 sunt deputaţi, 46 sunt senatori, 3 sunt primari de mari oraşe, 3 membri ai actualului guvern, s.a.m.d. Toţi acei candidaţi, care mai cumulează deja un post de ales, se numesc cumularzi. Sistarea cumului de mandate pentru parlamentari este prevăzută începând din 2017, în conformitate cu o lege dată în 2013. Dacă nu cumva termenul se va proroga. Fiindcă un parlament puternic este expresia unui stat democratic puternic. Această chestiune a cumului de mandate în Franţa a fost criticată de Comisia Europeană, dar a rămas literă moartă. Ne îndoim, aşadar, că este o îngrijorare prea mare la Comisia Europeană în legătură cu cele întâmplate la „capul” ANI, pentru fapte fără nici o legătură cu activitatea propriu-zisă a Agenţiei Naţionale de Integritate. Care îşi va vedea de treburile ei, cu un exces de zel mai scăzut.
