Ponta, audiat la ICCJ în dosarul Referendumului: Cunoşteam sistemul de sms-uri de la referendum, dar înregistra prezenţa

0
373

                Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a afirmat în faţa instanţei că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu “Da” sau “Nu”. El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem. “Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

              Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune. Liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat în faţa instanţei, legat de tombole pentru atragerea de votanţi la referendumul din 2012, că nu îşi aminteşte decât că a cerut ca fiecare strategie locală să fie conform legii şi ştie doar de mitinguri, dar a adăugat că este posibil să fi fost o decizie locală.

           Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.