Grecii au fost chemaţi ieri la urne, în cadrul alegerilor legislative anticipate, care ar putea aduce la putere partidul anti-austeritate Syriza, cetăţenii fiind mânaţi pe de o parte de ideea de a-şi redobândi suveranitatea în faţa creditorilor internaţionali, iar pe de altă parte de sentimentul că nu mai au prea mare lucru de pierdut, relatează AFP. Ultimele sondaje anunţau o victorie a Syriza cu un avans între 2,9 şi 6,7% faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND), a premierului conservator Antonis Samaras. Guvernul său de coaliţie (cu socialiştii Pasok) a acceptat din 2012 aproape toate reformele cerute de creditorii internaţionali (UE-BCE-FMI) în schimbul unor împrumuturi acordare Greciei, în valoare de 240 de miliarde de euro, care să-i asigure supravieţuirea. Unele reforme au început să dea roade, însă populaţia elenă este îngrijorată de rata şomajului, în continuare ridicată (de peste 25%), şi de salariile de multe ori înjumătăţite de la declanşarea crizei. La ultimul său miting electoral, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a spus că lupta pe care o duce este „pentru toate popoarele Europei” şi are ca obiectiv „să pună capăt austerităţii”, astfel încât să se poată evita ceea ce el a numit „sfârşitul democraţiei”. La rândul său, premierul Samaras a declarat că speră totuşi că „accidentul Tsipras nu se va petrece” şi a acuzat Syriza că este un partid „care nu ştie ce este Europa, nu înţelege Europa” şi care „va mobiliza Europa” împotriva Greciei. Alegerile din Grecia dau speranţe şi altor partide radicale de stânga europene, precum Podemos în Spania sau Frontul de Stânga, condus de Jean-Luc Mélenchon, în Franţa. După ce şi-au exprimat îngrijorarea, partenerii europeni ai Greciei au ales să dea dovadă de calm în aşteptarea rezultatelor scrutinului. Secţiile de votare se vor închide la ora 17:00 GMT, iar primele estimări sunt aşteptate la aceeaşi oră. „Populaţia elenă va alege în mod liber şi independent calea pe care doresc să o urmeze. Sunt sigură că vom găsi soluţii cu calm”, a declarat, vineri, cancelarul german Angela Merkel. Syriza speră să obţină majoritate absolută, datorită unui bonus de 50 de locuri (din 300) atribuite în mod automat câştigătorului. Pentru aceasta însă, formaţiunea ar avea nevoie să obţină 36% din sufragii, iar 12% din alegători ar trebui să voteze pentru partidele care nu vor intra în parlament, neîndeplinind pragul de 3% din voturi. Misiune dificilă însă. Este mult mai probabil ca Syriza să se alieze cu partide precum Potami (Râul), formaţiune nou apărută, de centru-stânga, creditată în sondaje cu 5-6% din intenţiile de vot şi care a reuşit să intre cu doi deputaţi (din 21 de aleşi greci) în Parlamentul European în luna mai. Un alt partener posibil, creditat cu 3% din intenţiile de vot, este mişcarea Grecii Independenţi. Rezultatul formaţiunii neonaziste Zori Aurii constituie, de asemenea, o miză electorală. În ciuda procesului cu care se confruntă zeci de membri ai săi pentru „apartenenţă la o organizaţie criminală”, şi a faptului că şapte din cei 16 deputaţi ai săi riscă închisoarea, între care şi liderul formaţiunii, Zori Aurii ar putea rămâne cea de-a treia formaţiune politică a ţării. În cazul unui eşec al partidelor situate pe primele trei locuri în alegeri de a forma un guvern, grecii vor fi nevoiţi să se întoarcă la urne în luna martie.
