Secretarul de stat american John Kerry și ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-au întâlni ieri, la Roma, la o zi după ce Congresul SUA a autorizat livrarea de arme către Ucraina, transmite AFP. Departamentul de Stat american, care inițial anunțase că întrevederea Kerry-Lavrov va avea loc astăzi, a confirmat că aceasta se va desfășura duminică, după sosirea secretarului de stat american în capitala Italiei. Potrivit adjunctului șefului diplomației ruse, Serghei Riabkov, citat de Interfax, principalul subiect al celei de-a 17 întâlniri dintre Kerry și Lavrov din acest an urma să fie situația din Orientul Mijlociu. Vineri, Departamentul de Stat al SUA a precizat că discuția dintre cei doi oficiali va viza recentele evoluții din Israel, Cisiordania, Ierusalim și restul regiunii Orientului Mijlociu, precum și inițiativele în desfășurare ale ONU. Kerry și Lavrov au discutat însă și despre criza din Ucraina, unde separatiștii proruși susținuți de Moscova luptă contra forțelor guvernamentale ucrainene, a spus Marie Harf, purtătoare de cuvânt a diplomației americane.
Cum spuneam, întâlnirea Kerry-Lavrov a avut loc la doar o zi după ce Congresul american a adoptat definitiv, sâmbătă, legea ce autorizează noi sancțiuni împotriva Rusiei și o majorare a ajutorului militar, inclusiv letal, acordat Ucrainei, acest din urmă aspect fiind respins pentru moment de președintele american, Barack Obama, informează AFP. Președintele Obama trebuie fie să promulge această lege, fie să-i opună dreptul său de veto. Deocamdată, Casa Albă nu și-a dezvăluit intențiile, chiar dacă președintele a calificat recent drept „contraproductivă” impunerea de sancțiuni americane suplimentare fără o coordonare cu UE. Livrarea de arme de către SUA pentru Ucraina este astăzi imposibilă din punct de vedere juridic, însă rămâne de resortul președintelui american, care încă se opune la acest stadiu și a acceptat doar furnizarea de asistență militară non-letală: radare, vehicule, echipament pentru deminare, ochelari pentru vizibilitate nocturnă. Chiar dacă legea îi lasă președintelui ultima decizie în ceea ce privește trimiterea de astfel de arme Ucrainei, aleșii americani intenționează să exercite presiuni politice maxime asupra lui Obama pentru ca acesta să dea curs cererii de arme formulate de Kiev. În acest scop, ei au autorizat ajutoare de 350 de milioane de dolari, acordate în decurs de trei ani. „Vom continua să facem presiuni, este rușinos și scandalos că nu le-am trimis (ucrainenilor) arme pentru a se apăra”, a declarat senatorul republican John McCain. Noua lege votată de Congres îi cere, printre altele, președintelui american să impună sancțiuni sporite împotriva unor entități din sectorul rus al apărării (fabricanți sau comercianți de arme), care transferă echipamente de apărare în Siria, Ucraina, Georgia sau Republica Moldova și care participă, potrivit congresmenilor americani, la alimentarea instabilității în aceste țări. Este vizată societatea publică rusă Rosoboronexport. În sectorul energetic, legea autorizează sancțiuni în special împotriva gigantului rus Gazprom, în cazul în care acesta va reduce livrările de gaz către Ucraina sau alți membri ai NATO. Măsurile de retorsiune includ o serie întreagă de sancțiuni financiare, bancare, comerciale sau de excluziune de pe teritoriul american, îndreptate împotriva entităților ruse vizate sau a celor care stabilesc tranzacții cu ele. Totodată, legea autorizează Washingtonul să consolideze ajutorul militar pentru Ucraina, în special prin intermediul livrărilor de muniții antitanc, drone antitanc și echipamente de comunicații. Imediat, Rusia a anunţat, prin Ministerul de Externe, că va aplica măsuri simetrice pentru orice noi sancţiuni impuse de SUA. „Fără nici un dubiu, nu vom putea rămâne fără reacţie la noile sancţiuni”, a declarat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe.
Bilanţul conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie, a ajuns la 4.634 de morţi (incluzând cele 298 de victime ale avionului Malaysia Airlines), conform celei mai recente estimări a Oficiului ONU pentru Asistenţă Umanitară. Alte 10.423 de persoane au fost rănite în confruntările armate.
