Noi dezvăluiri au fost publicate marţi seara de mass-media internaţionale în cazul scandalului LuxLeaks, privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg, ce a permis unor multinaţionale să se sustragă de la plata unor impozite, sistem aplicat atunci când actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, era premierul acestei ţări, relatează AFP. Aceste dezvăluiri, care vizează în special Skype, preluat din 2011 de Microsoft, Walt Disney şi Invista, filiala Koch Industries, survin în ajunul depunerii oficiale a jurământului de către Juncker şi întregul nou executiv european. Sprijinindu-se pe cele 28.000 de pagini de documente obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), aproximativ 40 de publicaţii au dezvăluit, la începutul lunii noiembrie, faptul că între 2002 şi 2010, atunci când Juncker era premier, Luxemburgul a încheiat acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, între care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon şi AIG, cu scopul de a le reduce impozitele, privând astfel statele europene de miliarde de euro reprezentând încasări fiscale. Sistemul de „tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informaţii asupra modului în care situaţia sa fiscală va fi tratată într-o ţară şi este utilizat de multinaţionale pentru a realiza o optimizare fiscală. Potrivit publicatiei belgiene „Le Soir”, un nou val de documente vizează 35 de companii, printre care Skype, Walt Disney, Bombardier, Telecom Italia sau Koch Industries, în afaceri datând din perioada 2003-2011. Publicaţia citată menţionează „împrumuturi hibride (Bombardier), deduceri fiscale spectaculoase (95% din venituri pentru Skype) sau impozite foarte mici (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”. Scandalul LuxLeaks a destabilizat poziţia lui Juncker la cel puţin o săptămână de la intrarea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. După câteva zile de tăcere, el a contraatacat promiţând să se implice în lupta împotriva evaziunii fiscale. Două săptămâni mai târziu, Juncker a fost vizat de o moţiune de cenzură depusă de aleşii eurosceptici, respinsă însă de Parlamentul European. Între timp, acesta a anunţat o nouă directivă europeană asupra schimbului automat de informaţii cu privire la „tax ruling”.
