După numărarea a 90,69% din buletinele de vot, conform UNIMEDIA, partidele din Republica Moldova au obținut următoarele rezultate: PSRM – 21,38% (25 mandate), PLDM – 19,45% (24 mandate), PCRM – 17,94% (21 mandate), PDM – 15,76% (19 mandate) și PL – 9,38% (12 mandate). Pro-europenii, însumând 55 de mandate, devansează partidele pro-ruse, care au adiționat doar 46 de mandate, ceea ce le-ar putea ajuta la formarea guvernului, sarcină nu tocmai ușoară, având în vedere experiența ultimilor ani. La nivel declarativ, deocamdată, nu se fac resimțite vanitățile exprimate în campania electorală. Când liberalii își anunțaseră dorința ca funcția de premier să fie încredințată actualului primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, deși Partidul Liberal Democrat dorește menținerea lui Iurie Leancă, cel care conduce și în prezent guvernul. Detașându-se prin sobrietatea discursului și mai ales echilibrul acestuia. Oricum, rezultatul slab al partidului lui Vladimir Voronin, PCRM, anunță reducerea bazinului electoral al acestuia. În 18 raioane ale țării votul precumpănitor a mers către partidele pro-europene (PLDM, PD și PL), iar în 15 raioane au câștigat partidele de stânga, PCRM și PSRM. Despre excluderea, cu numai 3 zile înaintea alegerilor, a Partidului Patria, finanțat de omul de afaceri Renato Usatîi, s-a vorbit, însă alegătorii acestuia au migrat și spre socialiștii lui Igor Dodon și spre partidele pro-europene. Cu doar 55 de mandate din 101, pro-europenii au majoritatea simplă în Parlament, dar una insuficientă în 2016 când expiră mandatul actualului președinte Nicolae Timofti, pentru alegerea succesorului fiind nevoie de 61 de mandate. Atunci, fără susținerea socialiștilor sau chair a comuniștilor, acest lucru va fi dificil de realizat, prin negocieri, dar se speră că vor putea fi evitate alegerile anticipate, cum s-a mai întâmplat, pe același motiv. Ca o concluzie și electoratul din Republica Moldova rămâne scindat, după acest scrutin, insuficient convins și de avantajele Vestului, dar și ale Estului.
