3-2 la Braşov, în etapa a XII-a a Ligii I la fotbal, pentru Craiova, înseamnă mai mult decât o victorie dorită şi mai ales necesară, înseamnă regăsirea încrederii depline în propriile disponibilităţi pentru echipa pregătită de Sorin Cârţu şi Emil Săndoi. Cu 16 puncte agonisite, Craiova respiră liniştit, momentan în zona calmă a clasamentului, după un început nu sincopat, cât descumpănitor. Ce a fost la Braşov, pe terenul unei echipe tenace, omogene, cu bun moral, greu de îngenuncheat acasă, s-a văzut: 0-1 (min.33 – Bogdan Vătăjelu); 0-2 (min.45 – Bawab); 1-2 (min.70 – Constantinescu, din penalty); 2-2 (min.79 – Liviu Ganea); 2-3 (min.83 – Nuno Rocha, după ce portarul Iacob scăpase balonul din braţe). Partidă cu suspans, cum se spune, cu multe goluri, cu mare consum de efort de-o parte şi cealaltă. Şi ne oprim. Dacă orice stare de exaltare trebuie calibrată, în schimb se poate spune răspicat adevărul statistic: cu Sorin Cârţu şi Emil Săndoi pe banca tehnică, echipa Craiovei a adunat 14 puncte, fără a pierde vreun meci. A obţinut şi o calificare în Cupa României, în faza imediat superioară. Motiv îndreptăţit de respect deplin a celor doi tehnicieni, repet, craioveni get-beget, foşti şi fotbalişti de referinţă. Ca să ne mai şi lăudăm un pic, că destul ne înjurăm. Ce au făcut Sorin Cârţu şi Emil Săndoi în vestiarul jucătorilor nu ştim, dar se pare că au aplicat ceea ce ştiau din experienţa anterioară, mai mult decât consistentă, pornind de la realitatea că o echipă e o unitate psihologică. Morala în astfel de situaţii e foarte abstractă. Dar n-am vrea să trăim frisoanele băncii tehnice craiovene la egalarea braşovenilor, intuind că şi Sorin şi Emil s-au gândit atunci cât de periculos în fotbal este să fii egalat după ce ai condus cu 2-0 şi mai sunt … 10 minute de joc. Doar cu prospeţime fizică şi angajament fizic total, clişee absolut juste, nu se câştigă la Braşov. Dar cu idei tactice, supleţe regizorală, poţi avea nădejde. Pentru această ispravă, fiindcă o putem numi aşa, şi Sorin Cârţu şi Emil Săndoi merită, cum se spune, „jos pălăria”. Un clişeu, fireşte, dar ca să preiei o echipă debusolată, lipsită de încredere, în plin campionat, şi să-i dai viaţă, este, fireşte, o performanţă. Dacă nu o minune.
“minunea”realizata de cei doi antrenori craioveni este cu atat mai mare, cu cat voci de referinta ale fotbalului craiovean si national, precum Ilie Balaci, afirma ca nu-si poate explica de ce cei doi au acceptat sa preia echipa din mers, de pe ultimul loc, doar cu 2 puncte, dupa 6 etape si cu un lot slab, de liga a 2-a. Poate doar pentru ca sa se compromita… Probabil ca asta este si diferenta dintre un antrenor bun si unul modest… Asa se explica de ce Balaci, ca antrenor, nu a avut rezultate in tara si nu are oferte, dupa cum afirma, nici din ligile inferioare. Si ca comentator bate campii adesea… Prerea lui despre Stiinta este doar un exemplu… FORZA STIINTA!
Lasa-l pe Balaci, e debusolat ca nu pricepe cum de i-au fost refuzate pretentiile cerute ca sa lucreze la club. Daca se drege cu o votca poate se mai moaie….
Comments are closed.