Premierul Victor Ponta a efectuat, ieri, o vizită de lucru în Ucraina, în cursul căreia a avut întrevederi cu omologul său Arseni Iaţeniuk şi cu preşedintele Petro Poroşenko. Alături de prim-ministrul român, la Kiev s-a aflat şi omologul său moldovean, Iurie Leancă, dar şi şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean. Miercuri, la începutul şedinţei de guvern, Ponta a precizat că în cadrul vizitei va afirma “încă o dată rolul pe care România trebuie să-l joace, de ţară membră a Uniunii Europene, NATO şi de ţară stabilă în regiune, ţară care susţine în mod real şi concret eforturile Moldovei, ale Ucrainei de dezvoltare democratică şi de integrare europeană”. Un subiect care urma să fie abordat în cursul vizitei era acordul privind micul trafic de frontieră dintre cele două ţări. Textul acordului a fost semnat ad referendum în aprilie de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi de omologul său ucrainean din acea perioadă, Andrii Descita. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km. “Este un acord extrem de important pentru libera circulaţie, pentru destinul european al Ucrainei, dar şi pentru cetăţenii ucraineni, inclusiv pentru etnicii români care trăiesc de-a lungul frontierei cu România”, afirma Titus Corlăţean în discursul de deschidere la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, desfăşurată la Bucureşti la finalul lunii august.
