Medicii din mediul rural, la mâna autorităţilor

0
272

Medicii de familie ce lucrează în centrele de permanenţă din mediul rural acuză faptul că nu şi-au mai primit banii pentru plata facturilor de întreţinere a cabinetelor de aproape patru luni. În aceste condiţii, pentru că mulţi dintre ei întâmpină oricum serioase probleme financiare, nu este exclus ca în curând să se pună lacătul şi pe aceste unităţi medicale.

O discontinuitate a apărut încă din luna aprilie a acestui an, după ce plata facturilor la centrele de permanenţă a fost blocată. Este vorba, mai exact, de cheltuielile de întreţinere a acestor cabinete, care cuprind plata asistentelor medicale, a femeilor de serviciu, achitarea facturilor la energie electrică, apă şi gaze, dar şi cheltuieli pentru tipizate sau aparatele medicale pe care medicii le folosesc. Pentru că mulţi dintre ei au plătit din propriul buzunar contravaloarea facturilor de întreţinere, doctorii aşteaptă acum să-şi recupereze banii cheltuiţi. În acest sens, reprezentanţii Patronatului Medicilor de Familie – filiala Dolj au şi înaintat o adresă către Casa de Asigurări de Sănătate.

„Trebuie ca oamenii să-şi primească înapoi banii, pentru că nu este posibil să sponsorizezi în permanenţă statul din banii personali. În general, cei care lucrează în centrele de permanenţă sunt medici cu liste mici şi care s-au dus acolo tocmai pentru a mai scoate un ban în plus. Ori, în condiţiile în care mai plăteşti şi întreţinerea centrului, este o situaţie de-a dreptul aberantă şi de neacceptat. O colegă trebuie să primească 2.400 de lei pentru cheltuielile de întreţinere pe care le-a plătit din propriul buzunar”, a declarat dr. Mirela Profir, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie – filiala Dolj.

Cheltuieli neachitate în valoare de 87 mii lei

Pentru rezolvarea acestor probleme, promisiuni există chiar din partea Casei de Asigurări de Sănătate Dolj. Reprezentanţii instituţiei au anunţat, ieri, că vor încerca să achite sumele restante cât mai curând posibil, întreaga valoare ridicându-se la nu mai puţin de 87,32 mii lei. „Ca urmare a controalelor întreprinse de Curtea de Conturi a României la nivel naţional, în luna mai a acestui an au fost transmise la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj note de constatare, fiind invocate anumite articole din Ordinul 1024/2008. A rămas astfel neachitată suma de 87,32 mii lei, reprezentând cheltuieli administrative de funcţionare a cabinetelor din centrele de permanenţă. C.A.S. Dolj a întreprins demersuri pentru soluţionarea situaţiei create şi au fost înaintate două adrese la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, urmând ca, în cel mai scurt timp, să fie achitată suma restantă”, a precizat Cristina Mîndreci, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Dolj.

Neînţelegeri pe marginea înfiinţării altor centre de permanenţă

Nici în privinţa numărului de centre de permanenţă care ar urma să funcţioneze în judeţul Dolj situaţia nu este un foarte clară. La un moment dat, au fost formulate nu mai puţin de 25 de cereri pentru înfiinţarea unor astfel de unităţi medicale, care să se adauge celor şapte deja existente. Acum medicii de familie pun la îndoială faptul că acestea ar mai fi o prioritate. De altfel, conform informaţiilor pe care doctorii le deţin, doar în comuna Ghidici ar urma să mai fie înfiinţat un centru de permanenţă. Şi acolo sunt, însă, probleme.

„Se doreşte aducerea a doi medici de la o distanţă de 25 km, ceea ce nu e normal, în condiţiile în care sunt deja cinci medici care doresc să înfiinţeze acel centru şi sunt din zonă. Cinci medici sunt îndeajuns, mai ales că Ghidici este o comună de 2.700 de locuitori şi restul localităţilor care ar putea fi arondate sunt la o distanţă de minimum 4 km. Deci nu putem spune că este o adresabilitate extraodinară”, a mai spus dr. Profir.

Noile reguli referitoare la activitatea medicilor de familie în cadrul centrelor de permanenţă prevăd că acestea pot fi înfiinţate de un grup de şapte medici, şi nu doar de cinci, aşa cum era până acum. Nu este însă o condiţie obligatorie. Acolo unde nu se poate constitui un grup de şapte medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă se pot înfiinţa unităţi cu cinci sau şase medici de familie. Important este ca numărul cadrelor medicale să nu fie, totuşi, mai mic de cinci.