Regatul Unit a supravieţuit. Scoţienii au respins independenţa printr-un vot clar, majoritar, de 55%, la o participare record de 85%, potrivit rezultatelor definitive. Sondajele au evitat un fiasco, dar n-au anticipat ecartul între „Da” şi „Nu”, cele două tabere fiind foarte apropiate până în ultimele zile de dinaintea votului. Mai multe circumscripţii (comitate) s-au pronunţat de o factură clară contra independenţei: Edinbourgh (61%), Aberdeen (59%), Stirling – bastion istoric al naţionalismului – (60%), Perth (60%), Insulele Shetland (64%). Doar la Glasgow „Da” a avut 53%, dar la o participare inferioară mediei naţionale, şi Dunde (57%). Şeful Partidului Naţional Scoţian, premierul Alex Salmond, a admis înfrângerea şi a mulţumit celor 1,6 milioane de scoţieni care au votat pentru independenţă şi îndeosebi locuitorilor din Glasgow. „Scoţienii au decis în majoritatea lor să nu voteze pentru independenţă. Accept verdictul urnelor şi chem scoţienii să accepte decizia poporului”, a spus el în faţa suporterilor. Într-o declaraţie la Downing Street 10, premierul britanic David Cameron s-a arătat mulţumit de rezultat şi s-a felicitat pentru că a lăsat poporul scoţian să se pronunţe asupra destinului său de o manieră democratică. El a promis că angajamentele privind descentralizarea în favoarea Scoţiei vor fi onorate. Unioniştii, la rândul lor, s-au felicitat pentru victoria „unităţii prin diviziune”. A făcut-o Alistair Darling, şeful celor de la „Better Together”. Prin victoria lui „Nu” la referendumul pentru independenţa Scoţiei, David Cameron a evitat umilirea şi poate demisia sa. Dar cel care l-a salvat este Gordon Brown, care n-a vrut ca David Cameron să rămână în istorie ca premierul artizan al dezmembrării Regatului Unit. După un început de campanie dezastruos pentru unionişti, aceştia au făcut apel la fostul premier laburist, într-un moment în care sondajele dădeau „Da” înaintea lui „Nu”. Gordon Brown este unul dintre rarii oameni politici pentru care Alex Salmond, şeful independentiştilor scoţieni, avea respect. Fostul lider laburist, născut la Giffnock, mică localitate lângă Glasgow, în sudul Scoţiei, este unul dintre puţinii politicieni britanici care în ţara natală are un indice de satisfacţie de 32%. A dat o coloratură pozitivă campaniei, dezvoltând argumente solide. A profitat de campanie pentru a critica politica de austeritate a coaliţiei aflate la putere (conservatori şi liberal-democraţi), vinovată în opinia sa de întărirea independentiştilor. Alegătorii laburişti, bănuiţi a fi partizanii uniunii, l-au urmat. Gordon Brown apare acum ca un politician a cărui carieră încă nu s-a terminat, opinează „Financial Times”. Transformarea Înaltei Camere britanice, actuala Cameră a Lorzilor, într-o instanţă a aleşilor principalelor regiuni, este una din propunerile sale. Ar putea deveni liderul ei, cum sugerează „The Guardian”. Ar putea pretinde, de asemenea, postul de prim-ministru al Scoţiei, cum avansează „Financial Times”. Englezii, galezii şi nord-irlandezii au asistat ca spectatori la un scrutin determinant pentru soarta Regatului Unit. Un mesaj de la regină era aşteptat în cursul zilei de ieri.
