Vederi din Dortmund

Două ore şi jumătate de zbor, realmente agreabil, prin cursa Wizz Air de la Craiova la Dortmund, trec repede. Al optulea oraş ca mărime din Germania, cu o populaţie de 571.403 locuitori, conform unei statistici de acum trei ani, fără a fi capitala landului Nord Rheine Westphalia, această onoare revenindu-i Dusseldorfului, ne oferă prima surpriză, o temperatură de numai 17 grade. Marea Nordului trimite deja primele semnale ca vara e îmbătrânită de-a binelea.

De la aeroport în centrul oraşului Dortmund, unde se află şi gara, distanţă de 12 km pe o autostradă flancată de verdeaţă ne readuce în atenţie ceea ce ştiam: Dortmundul este considerat “cel mai verde oraş din Westphalia”, mai mult de jumătate din suprafaţa oraşului fiind destinată parcurilor mari Westphallen Park şi Rombergpark, cursurilor de apă. Westfallen Park deţine mai mare colecţie de trandafiri, peste de trei mii de specii şi varietăţi, ceea ce fac din acest rosarium unicat.

În Rombergpark, de fapt o pădure virgină cu specii silvice seculare dar protejate, numeroase inscripţii de avertizare, ne-am şi rătăcit. Dacă râul Ruhr curge pe latura de sud a oraşului, micuţul râu Emscher, chiar îl străbate, pentru ca un canal Dortmund – Ems să facă port oraşul. Şi încă cel mai mare port canal din Europa. Aceste date sunt cunoscute, nu spunem nimic nou, cum ar fi şi faptul ca land-ul Nord Rheine Westphalia, este condus de o coaliţie politică a social-demorcraţilor cu verzii, PIB-ul său cifrându-se la 543 miliarde euro în 2010.

Prima senzaţie implacabilă este de oraş burghez aşezat, cu o prosperitate netedă şi bine administrată, unde poţi trai rezonabil şi fără probleme, dacă te adaptezi metronomului său. Dortmundul pare saturat de pozitivism şi prosperitate şi alte percepţii nu poţi avea. Frumuseţea Dortmundului, fiindcă se poate vorbi de aşa ceva, vine din vitalitatea şi echilibrul său de metropolă care refuză umbra Kolnului sau chiar a Dusseldorfului. Bulevardele, arterele de circulaţie, flancate de bogate podoabe vegetale, cu curăţenia lor desăvârşită, chiar o anume eleganţă citadină, piaţa pietonală imensă ca spaţiu, cu mulţimea de terase, totul sugerează un bun gust sau mai degrabă efortul de a aşeza prosperitatea palapabilă a oraşului cu infuzia de viaţă artistică consistentă pe acelaşi planFiindcă am văzut o librărie, Mayersche, cu trei nivele şi mii de titluri de cărţi de mare actualitate. Dormeau în librărie Goethe, poetul dramaturgul, romancierul şi gânditorul german, Gunther Grass şi Thomas Mann, dar şi alţi autori de care încă nu am auzit. O idee despre arhitectura Dortmundului este greu de exprimat, din moment ce clădiri cu unicitate orgolioasă ce refuză disciplina ansamblului, convieţuiesc cu alte clădiri tăiate in piatră,masive excluzând orice echivoc al hotarelor. Centrul eleganţei, dacă se poate spune aşa, este imposibil de parcurs de la un capăt la altul, şi site-ul municipalităţii vorbeşte de zece mii de cumpărători zilnic.

Impresia de prosperitate, presupunem ca peste tot în Germania e pregnantă şi standurile de mărfuri, aparţinând marilor firme, au rafinament devansând psihologia comerţului modern. Totul e sobru, fiecare loc exprimă adevărata lui identitate. Cum ieri oraşul trăia unui eveniment sportiv de maxim interes “Supercupa Germaniei”, echipa locală Borussia Dortmund întâlnind Campioana ţării Bayern Munchen, prilej de apariţie oficială a campionilor mondiali,o adevărată maree galbenă se oferea privirii. Tineri, vârstnici şi copii purtau tricourile echipei locale. Personalul cafenelelor, farmaciilor, magazinelor era de asemenea înveşmântat în culorile celebrei din Dortmund. Borussia generează un miraj fără margini în rândul simpatizanţilor săi, fiind echipa cu cel mai mare număr de spectatori din lume, deţinând şi stadionul cu cea mai mare capacitate din Bundesliga.Pentru finala de astă seară(n.r aseară), s-a anunţat vânzarea unui număr de 80.667 de bilete, lucru deloc surprinzător pentru echipa locală. Imaginaţi-vă starea de spirit din Craiova anilor ’80 amplificată de câteva ori.

În fine şi o ştire neagră, deloc plăcută: un ziar local Dormunder Zeitung, înştiinţează că trăiesc aici, potrivit statisticilor, 6400 de români şi bulgari, dedicaţi în principal activităţilor criminale. Nelipsita asociere cu bulgarii, deloc agreabilă, precum şi faptele săvârşite de conaţionali, proiectează o imagine deloc bună pentru români.Germanii însă s-au obişnuit cu aşa ceva.

Înainte de a pune punct, încă un lucru, mersul pe bicicletă este o manie, dacă se poate spune asa şi există infrastructură dedicată acestui mod de deplasare, dar şi locuri de unde se pot închiria astfel de mijloace de deplasare. Se poartă rucsacul de către tineri, şi astăzi cu predilecţie tricoul galben cu negru al Borussiei Dortmund.